Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, deferiţi justiţiei în dosarul privatizărilor strategice

Foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată, luni, de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi de aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Anterior, pentru fapte similare, prin rechizitoriile nr. 222/D/P/2006 şi 156/D/P/2007 au fost trimise în judecată şi alte persoane.

Dată fiind calitatea de miniştri pe care Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy o deţineau la data comiterii faptelor, cauza a fost trimisă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Senatul a aprobat, în 26 august 2008, cererile de începere a urmăririi penale a senatorului PC Codruţ Şereş în dosarele "Electrica Sud" şi "Hidroelectrica".

Procesul "privatizărilor" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev - consultant internaţional, Mihai Dorinel Mucea - fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) şi Mihai Radu Donciu - fost consilier al Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului).

Stanchev, Mucea şi Donciu au fost trimişi în judecată în 18 aprilie 2007. Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecată, prin ordonanţa din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Şereş şi Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri.

Acuzele aduse altui consultant internaţional, Vadim Benyatov, implicat în cazul privatizărilor, au fost disjunse, el plecând între timp România ca urmare a ridicării interdicţiei de a părăsi ţara de către judecători.

În cadrul anchetei, procurorii au constatat că cetăţeanul bulgar Stamen Stanchev "a acţionat în calitate de consultant internaţional al CSFB România (acesta fiind concomitent şi consilier personal al preşedintelui companiei austriece OMV, ce deţine pachetul majoritar de acţiuni al SC Petrom), iar obiectul interesului său l-a reprezentat facilitarea aprobării de către Guvernul român a unui act normativ privind achiziţionarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom aflat în portofoliul Ministerul Economiei în favoarea unei persoane juridice, respectiv Asociaţia salariaţilor acestei companii române.

Această posibilitate de achiziţionare era prevăzută în contractul de privatizare a fostei SNP Petrom SA, încheiat în 23 iulie 2004, între Ministerul Economiei şi OMV, aprobat prin Legea 555/2004.

Potrivit procurorilor, întrucât salariaţii erau 55.000 la începutul anului 2005, se urmărea crearea unei posibilităţi ca în numele salariaţilor să acţioneze o singură persoană, respectiv Liviu Luca, al cărui rol era să îi convingă pe salariaţi să-l împuternicească să le reprezinte interesele în faţa Ministerului Economiei.

"Miza afacerii o constituia profitul imediat ce putea fi obţinut de către cei interesaţi să manipuleze masa salariaţilor, ca urmare a diferenţei dintre preţul fix al acţiunilor ce urmau a fi achiziţionate de la MEC-OPSPI (0,0525 euro/acţiune, respectiv 2.158 lei/acţiune, valoare la care au fost cumpărate de OMV de la statul român) şi valoarea de piaţă a acestora în perioada respectivă, care era cu mult mai mare", arătau procurorii. De exemplu, la 8 iunie 2005, preţul de bursă era de 3.700 lei/acţiune Petrom cu perspective de creştere, conform aprecierilor economiştilor.

Obiectivul vizat pe de o parte de bulgarul Stamen Stanchev, iar de cealaltă parte de Liviu Luca era "potenţialul câştig ce ar fi rezultat din valorificarea acţiunilor pe piaţă".

Stanchev ar fi obţinut un împrumut de la CSFB de 235 de milioane de euro, pentru achiziţionarea acţiunilor.

Liderul PAS Petrom a mizat pe dezinteresul şi lipsa de informare a majorităţii salariaţilor în domeniul pieţei de capital şi a obţinut împuterniciri (şi notariale) de a lua decizii cu privire la respectivele acţiuni.

În 24 mai 2005, între cele două părţi interesate de promovarea actului normativ a fost încheiată o înţelegere prin care PAS Petrom a acordat exclusivitate pentru activitatea de consultanţă şi finanţare în vederea preluării pachetului de 8% din acţiunile Petrom consorţiului fromat din CSFB şi firma J&T Private Equity NV Olanda (o firmă căpuşă prin intermediul căreia urma să fie însuşită o sumă importantă cu titlu de "consultanţă", de către gruparea reprezentată de Stanchev), afirmă procurorii. În acest scop, Stanchev s-ar fi folosit de relaţia cu ministrul Economiei Codruţ Şereş.

În 29 iunie 2005, Codruţ Şereş i-a raportat cetăţeanului bulgar Stamen Stanhcev - în cadrul unei convorbiri interceptate la ora 22.15 - modul în care s-a dezbătut proiectul guvernamental privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom din portofoliul Ministerului Economiei, către Asociaţia salariaţilor (PAS).

În urma sesizării SRI, procurorii români au constatat că funcţionarii ministeriali Dorinel Mucea şi Mihai Donciu au promovat sistematic interesele lui Stamen Stanchev şi Vadim Benyatov, "prin punerea la dispoziţie a datelor relevante din domeniile strategice ale economiei naţionale privând statul român de dreptul de a-şi aplica strategia de privatizare".

Totodată, procurorii îl acuză pe Şereş că, în perioada 2005 - 2006, în calitate de ministru al Economiei şi de preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, "a contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale, care prin caracterul şi importanţa lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului, privind societăţile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi OPSPI, precum şi din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României".

În cazul Hidroelectrica, Codruţ Şereş este acuzat de procurori că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii societăţii, că nu ar fi sesizat autorităţile referitor la aceste fapte şi că nu ar fi luat măsurile impuse de funcţia de ministru al Economiei. Prin aceste activităţi, Şereş ar fi periclitat Sistemul Energetic Naţional şi, în consecinţă, ar fi subminat economia naţională, susţin procurorii.

Procurorii susţin că, în calitate de ministru al Economiei, Codruţ Şereş ar fi sprijinit, în 2006, asociaţia constituită în 2002 de către persoanele aflate la conducerea SC Hidroeletrica SA. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus, în 3 aprilie 2007, începerea urmăririi penale faţă de Şereş şi faţă de alte opt persoane din conducerea SC Hidroelectrica SA şi a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), rezoluţia fiindu-le adusă la cunoştinţă în perioada 11 - 13 aprilie 2007.

Scopul asociaţiei a constat în reorientarea activităţii SC Hidroelectrica SA pentru facilitarea unor societăţi comerciale private în scopul obţinerii de contracte de furnizare de energie electrică în mod preferenţial care ar fi condus la obţinerea de foloase injuste, respectiv satisfacerea unor inetrese de grup, potrivit procurorilor.

Membrii grupului sunt acuzaţi că ar fi încheiat contracte de retehnologizare a unor grupuri hidroenergetice la preţuri supraevaluate, că nu ar fi activat clauza de forţă majoră în situaţii de calamităţi naturale pentru contracte de furnizare a energiei electrice, că ar fi cauzat prejudicii prin vânzarea către unele firme private la preţuri mici a energiei cumpărate cu preţuri mari de la anumiţi furnizori şi că ar fi încheiat anumite contracte cu încălcarea unor dispoziţii legale.