Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCoaliţia de ONG-uri a anunţat, luni, lansarea oficială a campaniei "Opriţi codurile", ocazie cu care directorul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, a anunţat că ar putea declanşa în această săptămână procesul în contencios administrativ împotriva Guvernului.
"Am depus plângerea prealabilă la Guvern săptămâna trecută. Săptămâna aceasta am putea declanşa acţiunea în instanţă, întrucât legea nu ne obligă să aşteptăm un răspuns, ci doar să facem acest demers", a spus Georgiana Iorgulescu.
Directorul Executiv al CJR a afirmat că ziua în care va fi deschisă acţiunea judiciară împotriva Guvernul va fi stabilită în urma unior întâlniri cu premierul şi ministrul Justiţiei, ambele programate pentru marţi.
Mircea Toma, liderul Agenţiei de Monitorizare a Presei, a declarat, în conferinţa de presă de luni, că o parte din cei implicaţi în campania "Opriţi codurile" vor avea, marţi dimineaţă, o întâlnire cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, cu care vor discuta despre forma celor patru acte normative.
Pe de altă parte, Clubul Român de Presă va avea, tot marţi, o întâlnire cu premierul Emil Boc, pe agenda discuţiilor figurând şi subiecte legate de cele patru coduri juridice.
"În funcţie de rezultatele discuţiilor vom stabili ziua în care demarăm acţiunea în instanţă", a spus Georgiana Iorgulescu, precizând că nu se aşteaptă la evoluţii spectaculoase.
Campania "Opriţi codurile" are drept scop să convingă puterea politică de la Bucureşti de faptul că cele patru legi fundamentale conţin prevederi "neclare, abuzive şi nedemocratice".
"Există grave erori de concepţie şi de redactare", a afirmat liderul Transparency International (TI) România, Victor Alistar, în conferinţa de presă de luni.
Pe lângă demersul juridic pe care intenţionează să-l facă împotriva Guvernului, membrii coaliţiei de ONG-uri au mai hotărât să transmită nemulţumirile mai multor instituţii europene sau foruri internaţionale interesate.
"Vom scrie Comisiei Europene, Consiliului Europei sau statelor membre GRECO, dar şi tuturor factorilor de decizie români", a spus Ioana Călinescu, directorul executiv al APADOR-CH.
În acest sens, luni ONG-urile semnatare au transmis Preşedinţiei, liderilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi liderilor de grup o scrisoare deschisă în care reiau nemulţumirile exprimate anterior faţă de forma actuală a celor două coduri.
Mai multe ONG-uri au depus, marţea trecută, la sediul Executivului, o plângere prealabilă acţiunii în instanţă, cerând premierului Emil Boc să retragă codurile civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală din dezbaterea Parlamentului, acuzând deficienţe grave ale acestora.
Plângerea prealabilă înaintată Guvernului este semnată de reprezentanţii Centrului pentru Resurse Juridice şi Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi susţinută de alte 11 organizaţii nonguvernamentale: Transparency International (TI) România, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR), Federaţia Română a Jurnaliştilor "MediaSind", Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Clubul Român de Presă (CRP), Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CRPP) şi Asociaţia Pro Democraţia (APD).
Cele 13 organizaţii contestă actele normative prin care Executivul a adoptat proiectele codurilor juridice şi cer Guvernului să le retragă din dezbaterea Parlamentului, pentru a organiza, pentru fiecare în parte, dezbateri publice cu durate de timp suficiente pentru ca societatea civilă să poată formula recomandările necesare.
"Plângerea prealabilă este o etapă procedurală obligatorie anterioară formulării unei acţiuni în instanţa de contencios administrativ", explica, după depunerea documentului la registratura Guvernului, reprezentantul CRJ, Georgiana Iorgulescu.
Potrivit acesteia, plângerea prealabilă este fundamentată pe acuzaţia că Executivul a încălcat Legea Transparenţei în adoptarea hotărârilor de guvern prin care a adoptat actele normative în forma actuală.
"Concret, în drept, vom încerca să obţinem în instanţă anularea actelor normative prin care codurile au fost adoptate de Guvern, dacă acesta nu va lua decizia înţeleaptă de a le retrage. Odată anulate cele patru HG-uri, înseamnă că Parlamentul nu a fost sesizat cu proiectele codurilor şi că acestea trebuie, mai întâi dezbătute", declara atunci Victor Alistar.
În plângerea către Guvern, ONG-urile arată că nu există nicio justificare legală pentru încălcarea Legii Transparenţei, de care Guvernul este acuzat, susţinând că o astfel de conduită "nu este specifică unui stat de drept".
Întrebat ce intenţionează să facă în cazul în care Guvernul îşi va asuma, la 15 mai, răspunderea în Parlament pentru adoptarea codurilor, aşa cum s-a anunţat, Alistar a afirmat că-i va cere preşedintelui Traian Băsescu să refuze promulgarea actelor normative.
"Vom solicita preşedintelui - în această situaţie în care sper, sincer, să nu ajungem - să nu promulge codurile în forma lor actuală, pentru că nu se poate construi statul de drept pe o lege strâmbă", declara Alistar.
Alistar a reluat, pe scurt, criticile formulate la adresa proiectelor celor patru acte normative, susţinând că, odată adoptate, acestea ar constitui un atac la libertatea presei, ar transforma România într-un refugiu pentru infractori şi ar putea afecta grav mediul de afaceri.
"Codurile au fost greşit pornite ca principiu. La baza lor a stat o analiză comparată şi un studiu al nevoilor sociale", a acuzat Alistar, criticând "indulgenţa" manifestată faţă de fenomenul corupţiei sau alte aspecte procedurale precum utilizarea de probe derivate din cele obţinute ilegal.
