Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoDecizia senatorilor vine în aceeaşi zi în care premierul Emil Boc a declarat, la Suceava, că prefecţii vor rămâne înalţi funcţionari publici şi că nu vor fi angajaţi politic.
Propunere legislativă referitoare la unele măsuri privind organizarea administraţiei publice, care îi are ca iniţiatori pe deputaţii Petru Călian (PDL) şi Mircea Duşa (PSD) şi pentru care s-a decis dezbaterea în procedură de urgenţă, se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice, care urmează să întocmească un raport împreună cu comisia pentru administraţie publică.
Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a declarat, la sfârşitul şedinţei că, la nivel politic, cele două partide membre ale coaliţiei la putere au hotărât că nu este bine să se "umble" la statutul instituţiei prefectului şi pentru că, în ţară, "un prefect depolitizat a fost foarte bine primit ca iniţiativă dar şi pentru că semnalele de la Uniunea Europeană sunt că instituţia prefectului nu trebuie să fie politizată.
El a precizat că se va renunţa la dezbaterea prevederilor din iniţiativă care se referă la instituţia prefectului, senatorii urmând să stabilească statutul şefilor instituţiilor publice deconcentrate în teritoriu.
"Trebuie să hotărâm până unde, după schimbarea puterii, trebuie să se schimbe şi oamenii care ocupă aceste funcţii şi atunci ar trebui stabilită o listă pe care să o batem în cuie şi toate partidele să ştie că, în momentul în care au pierdut puterea, pleacă, sunt înlocuiţi de alţii care, după doi-trei-patru ani pleacă şi vin alţii", a spus Greblă.
Senatorul a susţinut că trebuie să se facă o distincţie clară între funcţiile care se schimbă odată cu puterea şi funcţiile de specialişti, de corp de profesionişti care rămâne indiferent de guvernele care se succed.
Pe de altă parte, el a susţinut că nu se va înfiinţa funcţia de secretar general al Prefecturii şi că tot ce are legătură cu instituţia Prefecturii va rămâne aşa cum este legiferat în prezent.
El a adăugat că din anii 1930, funcţia de prefect în Franţa este depolitizată şi modelul României este unul franţuzesc.
Greblă a arătat că, în Franţa, prefecţii sunt schimbaţi odată la doi ani şi jumătate potrivit principiului mobilităţii în funcţie.
Potrivit deciziei senatorilor, cele două comisii vor discuta iniţiativa legislativă marţea viitoare.
Doi deputaţi din coaliţia guvernamentală propun ca funcţiile de prefect şi subprefect să fie funcţii de demnitate publică , iar prefecţii şi subprefecţii să fie numiţi de guvern pentru un mandat de maximum patru ani.
Deputatul PDL Petru Călian şi deputatul PSD Mihai Duşa au depus, în acest sens, la Senat, o iniţiativă legislativă privind unele măsuri pentru organizarea administraţiei publice, care modifică mai multe acte normative din acest domeniu, printre care şi Legea 340/2004 privind instituţia prefectului.
Potrivit textului iniţiativei legislative, în termen de maximum 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii, funcţiile publice de prefect, subprefect, precum şi funcţiile publice şi funcţiile încadrate în regim contractual care au calitate de ordonatori de credite, precum şi adjuncţii acestora se vor desfiinţa.
Cei doi deputaţi propun, de asemenea, ca autorităţile şi instituţiile publice care au prevăzute astfel de funcţii publice sau în regim contractual să fie obligate ca, în 45 de zile, să se reorganizeze.
Iniţiativa legislativă mai prevede ca în fiecare judeţ să funcţioneze un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi, secretar general din cadrul instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv.
Potrivit proiectului, personalul din cadrul cancelariei prefectului ar urma să îşi desfăşoare activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitării mandatului de prefect.
Iniţiatorii mai propun ca înfiinţarea funcţiilor de şef serviciu public în calitate de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale.
Călin şi Duşa explică, în expunerea de motive, că ocupanţii funcţiilor administrative se diferenţiază de cei care ocupă funcţii publice prin aceea că sunt selectaţi, promovaţi şi îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei funcţionarilor publici.
"Adoptarea unor măsuri legislative de separare a celor două categorii de funcţionari ar contribui la o mai bună funcţionare a instituţiilor statului în această perioadă complexă, din punct de vedere economic şi social", se mai arată în expunerea de motive ce însoţeşte iniţiativa legislativă.
