Instanţă: Guvernanţii să înţeleagă că nu trebuie să dicteze presei informaţia care le convine

La sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, preşedintele Traian Băsescu i-a chemat în judecată pe ziaristul Cristian Oprea - angajat la "Cotidianul" şi trustul Realitatea-Caţavencu, cerând despăgubiri civile simbolice de 100 lei, pentru articolul "Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL-PRM", publicat în 5 septembrie.

Instanţa bucureşteană arată în motivarea deciziei, prin care a respins acţiunea lui Traian Băsescu împotriva jurnalistului Cristian Oprea, a Trustului Realitatea Caţavencu şi a SC Poligraf SRL, că nu-şi poate justifica hotărârea numai prin prisma articolelor 998 şi 999 din Codul Civil (CC), motiv pentru care îşi va fundamenta decizia şi în baza mai multor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, Judecătoria Sectorului 1 a ţinut cont de cele două puncte ale articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

"Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele de a supune întreprinderile lor de radiodifuziune, cinema sau televiziune unui regim de autorizaţii", potrivit punctului 1 al articolului 10 din Convenţie.

Punctul 2 al articolului menţionat prevede că "exerciţiul acestor libertăţi comportând îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supus unor formalităţi, condiţii restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care reprezintă măsuri necesare, într-o societate democratică, în scopul asigurării securităţii naţionale, integrităţii teritoriale sau securităţii publice, apărării ordinii şi prevenirii crimei, protecţiei sănătăţii şi a moralei, protecţiei reputaţiei şi a drepturilor altor persoane, pentru a evita divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judiciare".

Urmărind jurisprudenţa CEDO, instanţa bucureşteană arată, în motivarea sa, că libertatea de exprimare, consacrată prin articolul 10, este unul din drepturile fundamentale esenţiale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere, precum şi una din condiţiile primordiale ale progresului ei.

Mai mult, spune instanţa, libertatea de opinie, fără de care libertatea de exprimare nu poate fi concepută, presupune posibilitatea de a elabora în toate domeniile o gândire personală sau de a formula o opinie liber aleasă, dreptul de a exprima orice opinie cu excepţia celor incompatibile unei societăţi democratice.

Instanţa mai arată în documentul citat că exprimarea unei opinii semnifică de fapt formularea unei judecăţi de valoare cu privire la o anumită stare de fapt şi nu trebuie confundată cu relatarea unor împrejurări sau fapte ce se petrec în viaţa de zi cu zi, distincţie de împortanţă deosebită în raport de libertatea presei.

Un ultim aspect esenţial reţinut de instanţa bucureşteană din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este acela că "în timp ce materialitatea faptelor poate fi probată, judecăţile de valoare «nu se pretează la demonstrarea exactităţii lor; mai mult, a pretinde o asemenea demonstraţie aduce atingere însăşi libertăţii de opinie, element fundamental garantat de articolul 10 din Convenţie»".

Faţă de aceste aspecte reţinute din legislaţia europeană, cu privire la libertăţi şi delicte de presă, Judecătoria Sectorului 1 arată, în continuarea motivării pe care a dat-o în cazul jurnalistului Oprea, că afirmaţiile gazetarului din articolul "Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL - PRM", publicat în ziarul Cotidianul, în 5 septembrie 2008, sunt încadrabile în categoria judecăţilor de valoare, nefiind susceptibile dovedirii.

"A impune unui jurnalist să aducă dovezi pentru judecăţile de valoare nu numai că ar leza libertatea de opinie, dar ar lipsi de conţinut noţiunea. S-ar ajunge în situaţia în care un jurnalist nu ar face altceva decât să întocmească un rezumat sec, mecanic, al faptelor la care a fost martor, fără alte afirmaţii, personale, sau, şi mai grav, s-ar transforma într-un simplu purtător de cuvânt al clasei politice. Rolul acestuia, de «câine de pază», ar pieri, iar societatea ar primi doar informaţiile «fardate», pe placul clasei politice. De aici până la o societate totalitară nu ar mai fi decât un pas", notează instanţa.

În motivarea sa, instanţa arată că "nu există o democraţie adevărată dacă individul este în imposibilitatea de a-şi exprima în mod liber ideile şi opiniile şi de a primi sau a disemina informaţii. Pentru ca şi pe viitor viaţa într-o societate democratică să poată fi posibilă, trebuie să existe un jurnalism liber, independent, pluralist, responsabil care să fie protejat fără încetare".

"Jurnaliştii pot fi iritanţi, judecăţile lor critice sunt adeseori enervante şi pot fi chiar o pacoste, dar au avantajul de a alimenta dezbateri publice autentice, fundamentate pe interacţiunea opiniilor bazate pe informaţii liber obţinute şi făcute disponibile publicului", mai susţine instanţa care apreciază că este imperios necesar "să nu uităm că informaţia nu este o miză disputată de politicieni şi de presă. Ea aparţine în primul rând publicului".

Mai mult, spune instanţa, opinii similare celor ale lui Oprea au fost vehiculate în presă şi înainte de 5 septembrie 2008, când jurnalistul şi-a publicat materialul care l-a deranjat pe şeful statului.

Altfel, instanţa bucureşteană arată în motivarea deciziei că, în calitatea sa de persoană publică, respectiv şef de stat, Traian Băsescu trebuia să "accepte un grad mult mai ridicat al criticii faţă de persoanele obişnuite".

"Limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinţa unui om politic care acţionează în calitatea sa de personaj public şi care se expune unui control al opiniei publice sens în care trebuie să dea dovadă de o mai mare toleranţă", precizează instanţa Judecătoriei Sectorului 1.

Referitor la presă şi la jurnalişti, instanţa de judecată apreciază în motivarea sa că "în ceea ce priveşte libertatea presei, este imperativ ca cei care guvernează să înţeleagă şi să accepte că puterea nu poate şi nu trebuie să dicteze presei tipul de informaţie care îi convine" precum şi faptul că "presa are dreptul şi datoria să provoace controverse şi să îi tragă la răspundere pe cei investiţi cu putere de către popor".

"În condiţiile în care Curtea Europeană acceptă aproape nelimitat formularea unor judecăţi de valoare, instanţa nu poate reţine că afirmaţiile din articolul incriminat formulează opinii complet nejustificate. Nu există o democraţie adevărată dacă individul este în imposibilitatea de a-şi exprima în mod liber ideile şi opiniile şi de a primi sau a disemina informaţii. Pentru ca şi pe viitor viaţa într-o societate democratică să poată fi posibilă, trebuie să existe un jurnalism liber, independent, pluralist, responsabil care să fie protejat fără încetare. În ceea ce priveşte libertatea presei, este imperativ ca cei care guvernează să înţeleagă şi să accepte că puterea nu poate şi nu trebuie să dicteze presei tipul de informaţie care îi convine", îşi încheie motivarea instanţa.

În 30 ianuarie, Judecătoria Sectorului 1 a respins, ca neîntemeiată, acţiunea deschisă în instanţă de şeful statului faţă de jurnalistul de la ziarul Cotidianul, Cristian Oprea, şi faţă de trustul din care face parte, Realitatea Caţavencu.

Avocaţii jurnalistului şi ai trustului Realitatea-Caţavencu au susţinut pe parcursul procesului că acuzaţiile făcute de şeful statului sunt nefondate, deoarece articolul contestat de Traian Băsescu "nu conţine vreun element defăimător".

Şeful statului arăta în acţiunea depusă la instanţă că articolul semnat de Cristian Oprea ar conţine afirmaţii prin care autorul încearcă să acrediteze ideea "că şeful unui stat modern, membru al Uniunii Europene, este de fapt un personaj care «manipulează» întreaga viaţă politică a ţării".

"Mai mult, chiar persoana subsemnatului, detaşată de calitatea de şef de stat, este pusă în discuţie prin afirmaţia «şeful statului a încercat să inducă ideea că are preocupări înalte", se arată în acţiunea preşedintelui.

În document se mai arată că faptele care i se impută ziaristului contravin normelor de drept obiectiv, reprezentând "atingeri grave" ale drepturilor la onoare şi reputaţie ale preşedintelui Traian Băsescu.

Conform articolului 998 din Codul civil, "orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara", iar articolul 999 din Codul civil stabileşte că "omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa".

Rezoluţia 1003 APCE privind etica jurnalistică prevede că principiul de bază al eticii jurnalismului este diferenţierea dintre noutăţi şi opinii, astfel încât acestea să nu fie confundate.

"Difuzarea ştirilor trebuie să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare şi demonstrare şi pe imparţialitate în prezentare, descriere şi narare. Bârfele nu trebuie confundate cu noutăţile. Titlul şi sumarul ştirilor trebuie să reflecte esenţa evenimentelor şi datelor prezentate cât mai precis. (...) Chiar dacă opiniile sunt întotdeauna subiective şi nu pot servi ca criteriu pentru veridicitate, trebuie să ne asigurăm că opiniile sunt exprimate onest şi etic", prevede Rezoluţia europeană.