Doru POPOVICI

Am mai scris despre Constantina Diţă şi o voi mai face, sper, din moment ce la cei 40 de ani ai ei n-am auzit încă de vreun gând de retragere, ba dimpotrivă: zice că se pregăteşte pentru istoricul maraton londonez, unde tare simt că va mai da o lovitură, după incredibila-i victorie de la Olimpiada de anul trecut.

Este deja ştiut că exemplul ei a stârnit orgolii ce păreau amorţite, a trezit la viaţă sportivi, unii celebri, ce-şi anunţaseră retragerea la vârste mult inferioare celei a doamnei Diţă.

Cel mai notoriu şi mai vehiculat nume este cel al superstarului ciclismului, Lance Armstrong, care şi-o fi zis, aidoma tizului său care a păşit primul pe Lună, că micul pas pentru om făcut de Diţă poate fi unul enorm („a giant step for mankind”, zisese Neil Armstrong) pentru armata de retraşi, cu sau fără anabolizante. Aşadar, Lance s-a pus pe pedalat cu ideea fixă că Le Tour de France a căzut în ridicol (şi în penal!) de când el, ultimul şi supremul erou s-a retras, după 8 victorii, la fel de curat şi de uscat ca înainte de prima dintre ele. Şi că ediţia din acest an nu poate avea alt câştigător decât el, ceea ce nu m-ar mira, întrucât medicina (ne)sportivă americană evoluează mult mai rapid decât mijloacele de detectare şi decât lista de substanţe interzise. În  sfârşit, ca mare admirator al domniei sale, mai ales de când şi-o luase ca bucătăreasă în Tur pe celebra rockeriţă Sheryl Crow, îi doresc succes deplin, cu, sau fără, anabolizante.

Ce ne facem însă atunci când, alături de Armstrong, îl loveşte aceeaşi dambla şi pe un Adrian Ilie? Cutremurătoarea ştire conform căreia şi dumnealui s-ar cam reapuca de fotbal m-a dat pe spate. Cum, nu vi-l mai amintiţi pe genialu’? Exact: ăla, născut talent (dovadă niscai goluri, vreo două chiar antologice, înscrise pentru Naţională) şi mort speranţă. Adică, nu chiar. Sau, detaliind puţin, mort ca fotbalist în timp ce speranţa ălora de la Valencia de a scăpa de el nu era cu nimic mai puţin vie decât a altora de a scăpa de Răducioiu, de Ilie Dumitrescu, de...

Chiar, de ce nu s-ar apuca cu toţii de fotbal? Că, pardon, Cecenia aia o fi având şi alte echipe, nu doar Terek Groznîi. Şi ar mai fi şi Uzbekistan, Turkmenistan...

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Exemplul Dică. Cu, sau fără, anabolizante.

Comentarii