CIJ a prezentat coordonatele geografice ale punctelor care vor stabili linia de delimitare

Higgins a precizat coordonatele geografice a mai multor puncte prin care va trece linia de delimitare a platoului continental.

Grefierul CIJ dă lectură coordonatelor în limba franceză, cea de-a doua limbă oficială a CIJ.

Şedinţa solemnă la finalul căreia va fi pronunţată o hotărâre în procesul României cu Ucraina, pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre a început, marţi, la Haga, în jurul orei locale 10.00 (11.00, ora României).

Conform procedurii, în deschiderea şedinţei Curtea a prezentat punctele de vedere exprimate de-a lungul procesului de către cele două părţi.

Ulterior, preşedintele CIJ, judecătoarea britanică Rosalyn Higgins a dat citire paragrafului operativ, cel care va conţine hotărârea Curţii.

Hotărârea este redactată atât în limba engleză, cât şi în limba franceză – cele două limbi oficiale ale CIJ.

Potrivit documentelor MAE puse la dispoziţie cu ocazia pronunţării, hotărârea poate avea, în funcţie de complexitatea cazului, de la câteva zeci la peste 100 de pagini.

Hotărârea este semnată de preşedintele CIJ şi de grefier, fiind sigilată cu sigiliul CIJ. Se redactează în trei exemplare originale – câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru arhiva oficială a Curţii.

O hotărâre a CIJ, inclusiv una care soluţionează o problemă de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive între două state, are trei
părţi.

Prima parte este introducerea, care menţionează numele judecătorilor care au luat parte la proceduri (cel puţin 9 din cei 15 judecători permanenţi şi ale
judecătorilor ad-hoc) şi ale reprezentanţilor părţilor (Agenţi, co-agenţi, consilieri, avocaţi), o sinteză a derulării procedurilor în faţa CIJ, precum şi poziţiile fiecărei părţi la diferend cu privire la soluţia de delimitare pe care o propune spre adoptare CIJ (pe scurt metoda de delimitare propusă şi traseul liniei de delimitare).

A doua parte este dispozitivul hotărârii, care conţine sinteza elementelor de fapt şi de drept ale cazului supus spre soluţionare – contextul geografic al delimitării, poziţiile părţilor cu privire la interpretarea contextului geografic şi referitoare la normele care, în viziunea fiecărei părţi, ar trebui aplicate şi la interpretarea care ar trebui, în opinia părţilor, să fie dată acestora, inclusiv modul de aplicare a acestora şi, în special, ceea ce Curtea reţine în privinţa elementelor de fapt şi de drept pe care Curtea îşi bazează raţionamentul juridic, inclusiv argumentele juridice ale Curţii care fundamentează acest raţionament.

A treia parte este paragraful operativ, care conţine soluţia pe care o dă Curtea, adică modul de trasare a liniei de delimitare a spaţiilor maritime, definită –
conform celor solicitate de părţile la diferend (România şi Ucraina) – prin coordonate geografice. De asemenea, menţionează cum a votat fiecare judecător.

Totodată, în astfel de hotărâri este inclusă şi o hartă care ilustrează modul în care CIJ trasează linia de delimitare a spaţiilor maritime.

Hotărârea este obligatorie, definitivă şi executorie imediat din chiar momentul pronunţării sale, iar părţile trebuie să se conformeze exact şi prompt.

Atât România, cât şi Ucraina au anunţat că vor respecta hotărârea CIJ în procesul de la Haga.

CIJ urmează să decidă, cu luarea în considerare a metodei sale de delimitare şi a dreptului internaţional aplicabil, care sunt coastele relevante în caz şi rolul acestui argument în trasarea liniei finale de delimitare, aşa cum va decide şi în privinţa ansamblului de argumente expuse de părţi.

Linia de delimitare nu va fi trasată de CIJ pornind de liniile pe care fiecare parte le-a propus – care reprezintă viziunea părţilor asupra soluţiei pe care o doresc, nefiind prin urmare un compromis arbitrar în funcţie de aceste linii propuse de părţi. CIJ va trasa, pornind de la contextul geografic specific al zonei bazinului de nord-vest al Mării Negre, linia de delimitare care va constitui soluţia echitabilă în acest caz strict în funcţie de dreptul aplicabil şi prin utilizarea metodei sale de delimitare dezvoltate în zeci de ani de jurisprudenţă consolidată în materie.