Guvernul cere prefecţilor să interzică consumul de băuturi alcoolice lângă secţiile de votare

Victor Paul Dobre, secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, a cerut prefecţilor să interzică consumul de băuturi alcoolice pe o rază de 500 metri în jurul secţiilor de votare, conform hotărârii Biroului Electoral Central, şi să inspecteze organizarea secţiilor de votare.

"Dimineaţă a avut loc o videoconferinţă cu prefecţii judeţelor pentru alegerile locale de la 1 iunie şi am cerut interzicerea consumului băuturilor alcoolice pe o rază de 500 metri în jurul secţiilor de votare, conform hotărârii BEC. Am cerut prefecţilor să efectueze controale, în special sâmbătă, în toate primăriile pentru a verifica modul de organizare a secţiilor de votare", a anunţat, miercuri, la Guvern, Victor Paul Dobre.

El a mai cerut ca, începând de sâmbătă seară, la prefectură să fie prezenţi permanent prefecţi şi subprefecţi.

Secretarul de stat a prezentat şi o serie de modificări aduse legislaţiei electorale şi care prevăd, printre altele, ca lista electorală permanentă din primul tur de scrutin să rămână valabilă şi pentru al doilea tur, iar persoanele care împlinesc 18 ani în intervalul 2-15 iunie 2008 să fie trecute pe liste suplimentare, pentru a-şi putea exercita dreptul de vot.

Modificările au fost operate în şedinţa de miercuri a Guvernului, printr-o ordonanţă de urgenţă care completează Legea administraţiei publice locale, Legea privind finanţarea partidelor politice şi Legea votului uninominal.

Consiliile locale vor fi constituite în termen de 20 zile de la data desfăşurării alegerilor, la convocarea prefectului, iar preşedintele Consiliului Judeţean şi primarii vor fi validaţi tot în termen de 20 zile, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.

"În două de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de validare, preşedintele Consiliului Judeţean validat depune în faţa preşedintelui tribunalului şi a prefectului judeţului în şedinţă publică următorul jurământ: jur să respect constituţia şi legile ţării şi să fac cu bună credinţă tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului respectiv. «Aşa să-mi ajute Dumnezeu!» nu este obligatorie", a spus Victor Paul Dobre.

Consiliile judeţene vor fi constituite în trei zile de la data depunerii jurământului de către preşedintele consiliului judeţului. În cazul în care consiliul nu se poate reuni în trei şedinţe consecutive convocate, preşedintele poate suspenda consilierii judeţeni care nu au participat, urmând să fie desemnaţi supleanţi, sau să se recurgă la noi alegeri, dacă nu sunt nici supleanţi, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.

Mandatele de consilieri locali judeţeni vor fi validate de către o comisie aleasă prin vot deschis de consiliul local, respectiv judeţean. Validarea se face în ordine alfabetică, iar un consilier judeţean nu se poate invalida decât în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală, a spus secretarul de stat.

În termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid. După expirarea intervalului de 15 zile, AEP are obligaţia ca în 24 de ore să publice în Monitorul Oficial lista partidelor, alianţelor, candidaţilor independenţi care au depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor.

La nivelul municipiului Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale ale sectoarelor, se mai arată în ordonanţa guvernului. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru Cameră şi Senat. în cadrul unei circumscripţii electorale, (judeţ sau sector), iar delimitarea colegiilor se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să nu permită depăşirea unei diferenţe de maxim 30% între colegiul cu cel mai mare număr de locuitor şi colegiul cu cel mai mic număr.

Hotărârea de validare sau invalidare a preşedintelui consiliului judeţean poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa ierarhic superioară în termen de două zile de la aducerea la cunoştinţă publică. Instanţa superioară se pronunţă în termen de 2 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.

Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de trei zile de la data depunerii jurământului de către preşedintele consiliului judeţean. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către preşedintele consiliului judeţean. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, conform comunicatului.

Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste două zile, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către preşedintele consiliului judeţean, peste alte două zile, în aceleaşi condiţii.

În situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele trei convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanţi.

Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi înscrişi pe listele de candidaţi respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacată de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de cinci zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă, se arată în comunicat.

Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.

Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de preşedintele consiliului judeţean. Pentru validarea mandatelor, consiliile judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri aleşi.

Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier judeţean şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judeţean numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului judeţean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de cinci zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.

Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 15 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1), lit a (respectiv prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare de 1 deputat la 70.000 de locuitori şi 1 senator la 160.000 de locuitori la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2), prevederile lit. g, urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui judeţ în parte.

În cadrul circumscripţiilor electorale, conform lit. g, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se face în aşa fel încât mărimea acestora calculată în număr de locuitori să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal.