TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
vineri, 16 mai 2008 - Anul XIII, nr. 113 (3794)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8745 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0209 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Averile candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale, verificate de ANI

Vineri, 16 Mai 2008 (15:28:03)

Inspectorii de integritate au demarat verificările declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale la alegerile din 1 iunie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) înregistrând în acest sens peste 60.000 de documente.
  Potrivit Legii 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANI, cei care candidează pentru un loc în consilii judeţene, locale sau pentru posturi de primar sunt obligaţi să-şi declare averile şi interesele.

Surse oficiale susţin că, până vineri, fuseseră înregistrate la ANI peste 60.000 de documente, fiecare declaraţie de avere conţinând şapte pagini, iar cea de interese câte cinci pagini, în condiţiile în care sunt doar 16 inspectori de integritate.

Până la sfârşitul lunii mai se vor încheia şi afişa rezultatele examenului pentru ocuparea altor aproximativ 20 de posturi de inspectori.

Potrivit surselor citate, nu toţi candidaţii la alegerile pentru 1 iunie şi-au transmis declaraţiile de avere şi de interese.

Deşi obligativitatea declarării averilor există încă din anii '90, mecanismele de control al averilor dobândite pe timpul mandatului au apărut mult mai târziu şi au fost concepute astfel încât au fost greu de aplicat. În acelaşi timp, controlul conflictelor de interese era fragmentat şi lacunar, nefiind exercitat în mod sistematic.

Înfiinţarea Agenţiei a avut ca scop înlăturarea acestor deficienţe, ANI fiind un organism care va monitoriza permanent declaraţiile de avere/interese, conflictele de interese şi regimul incompatibilităţilor. Spre deosebire de mecanismele anterioare, ANI va acţiona în mod pro-activ pentru detectarea şi sancţionarea celor ce nu respectă legea, existând posibilitatea ca sesizările să se facă şi din oficiu.

În cazul averilor nejustificate, legea stipula că, dacă inspectorii de integritate constată că există o "diferenţă vădită" între averea dobândită şi veniturile câştigate, ei se vor adresa instanţei solicitând confiscarea părţii dobândite în mod nejustificat (art. 4 alin. 2 lit. a).

Marţi, Curtea Constituţională şi-a motivat decizia prin care a declarat neconstituţională Legea pentru modificarea Legii 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi decontrol şi a funcţionarilor publici, care afectează activitatea ANI.

În legătură cu motivul de neconstituţionalitate invocat, referitor la încălcarea art.44 alin.(8) din Constituţie, Curtea reţine că prezumţia dobândirii licitea averii constituie una dintre garanţiile constituţionale ale dreptului de proprietate.

"Această prezumţie se întemeiază şi pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce priveşte averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Aşa fiind, prezumţia instituită prin textul constituţional de referinţă nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii. Prin dispoziţiile de lege criticate se urmăreşte însă răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu poate fi justificată se confiscă. Pe cale de consecinţă, rezultă că averea unei persoane este prezumată ca fiind dobândită ilicit, până la dovada contrarie făcută chiar de titularul ei", explică Curtea Constituţională.

În legătură cu aceste aspecte, Curtea mai spune că prin decizia 85 din 3 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României 211 din 6septembrie 1996, a statuat că "Securitatea juridică a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc averea unei persoane este însă indisolubil legată de prezumţia dobândirii licite a averii". "De aceea, înlăturarea acestei prezumţii are semnificaţia suprimării unei garanţii constituţionale a dreptului de proprietate", notează Curtea.

În cadrul negocierilor pentru aderare, Uniunea Europeană a atras atenţia României asupra necesităţii de a crea un mecanism de verificare a declaraţiilor de avere, după cum este consemnat şi în documentul de poziţie comună al Uniunii pe domeniul justiţie şi afaceri interne.

O poziţie similară a adoptat şi Grupul Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO). Una dintre recomandările GRECO, ca urmare a evaluării din 2005, se referea la necesitatea îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese.

Astfel, în perioada mandatului fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei a fost propusă înfiinţarea ANI.

În iulie 2006, proiectul de lege promovat de următorul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a fost aprobat de Guvern şi înaintat Parlamentului, însă adoptarea legii a fost mult întârziată.

În urma remanierii guvernamentale din aprilie 2007, când Macovei a părăsit portofoliul Justiţiei, succesorul ei, Chiuariu, a urmărit cu prioritate adoptarea legii, într-o variantă conformă cu recomandările experţilor europeni privind independenţa şi eficienţa de care trebuie să beneficieze un asemenea organism. Legea ANI a fost adoptată de Senat în data de 9 mai, devenind Legea 144/2007.

România a devenit, astfel, prima ţară europeană care a creat o instituţie specializată în verificarea averilor, conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor.

Legea ANI prevede, ca pedeapsă complementară deciziei de confiscare a averii ilicite, interdicţia dreptului de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de trei ani.

În cazul conflictului de interese, actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută; sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie, iar persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.

În cazul incompatibilităţilor, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate, constituie temei pentru eliberarea din funcţie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Averile candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale, verificate de ANI .
 Vizualizări articol: 391 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Averile candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale, verificate de ANI5.051

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei