Andrei Marga: În pactul pentru educaţie lipseşte conceperea coerentă a învăţământului

 Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), fostul ministru al Învăţământului, Andrei Marga, consideră că din "pactul pentru educaţie" lipseşte conceperea coerentă a învăţământului, el acuzând autorităţile că doresc să inventeze "apa caldă", transmite corespondentul MEDIAFAX.
  Marga a arătat, joi, într-o declaraţie de presă, că "pactul" nu este ceva nou, precizând că un astfel de pact privind educaţia s-a făcut încă în iunie 2000, după încheierea, de către Ministerul Educaţiei Naţionale de atunci, a negocierilor de la Bruxelles.

"Sunt documente în acest sens. De altfel, în 25 aprilie 2000, cum se poate vedea pe documente, opinia publică şi forţele politice din ţară au fost notificate asupra oportunităţii unui acord în privinţa reformei educaţiei. Pe de altă parte, se poate pune acum întrebarea: nu cumva educaţia din România suferă mai curând datorită sărăciei de idei, decât datorită confruntării acestora?", a afirmat Marga.

Rectorul UBB a constatat că punctele din recentul "pact" sunt de mult formulate, el dând exemplul formulărilor de genul "reforma curriculară", "descentralizare", "depolitizare", "carta drepturilor", "decalajul sat-oraş".

"Se pot consulta documente. Reînsăilarea lor poate impresiona oamenii nepreveniţi, fără a rezolva ceva. În fapt, dependenţele şi corelaţiile adevărate ale educaţiei din România de astăzi sunt ocolite în pact sau rămân tratate propagandistic. Lipseşte conceperea coerentă a învăţământului", a subliniat rectorul UBB.

În opinia lui Andrei Marga, în România nu se reuşeşte depăşirea imposturii, care sfarmă credibilitatea proiectelor.

"Cer performanţe persoane care nu le au, fac morală cei care o încalcă, pretind reforme cei care li s-au opus. Se acuză «declasarea» educaţiei din România în analizele internaţionale din 2007. După 2001 abandonul şcolar a crescut continuu. Dar cine a guvernat şi a luat decizii în 2006, 2005, 2004?", s-a întrebat fostul ministru.

În documentul citat, Marga a precizat că nu se pot concepe reforme durabile fără a lua în seamă reformele precedente şi rezultatele, fiind nevoie, pe de altă parte, de onestitate şi prudenţă.

"Sunt de considerat reforme doar acele schimbări recunoscute ca atare la o evaluare obiectivă, internaţională la rigoare. Trebuie spus că, în 1997-2000, România a întreprins reforma cuprinzătoare a învăţământului pe şase capitole de schimbări stabilite plecând de la nevoile ţării şi de la reformele timpului: reforma curriculară, trecerea la paradigma problem-solving şi relansarea cercetării ştiinţifice, noua interacţiune a învăţământului cu mediul economic şi cultural, ameliorarea infrastructurii şi informatizarea, reforma managementului prin descentralizarea sistemului, forme devansate de cooperare internaţională", a explicat rectorul UBB.

Potrivit acestuia, schimbările din 1997-2000 au fost susţinute de împrumuturi ale României la bănci internaţionale, de aproximativ o jumătate de miliard de dolari, iar ca rezultat, România a putut închide cu succes, în mai 2000, capitolul "Educaţie şi formare profesională" în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

El crede că România are nevoie acum nu de exaltări, şi nici de autoflagelare, ci de chibzuinţă şi cultură.

"Înainte de orice, în învăţământ sunt necesare încheierea reformelor tranziţiei şi noi reforme. Oricine poate observa că, în vreme ce alte ţări duceau la capăt reformele tranziţiei, la noi autorităţile voiau să întoarcă roata istoriei, iar recent vor să inventeze apa caldă", a menţionat Marga, adăugând că, între timp, cetăţenii trăiesc necazurile neîncheierii reformelor trecutului şi, deja, necazurile întârzierii reformelor prezentului.

"În ambele situaţii, este nevoie de o altă abordare decât cele de astăzi, de o abordare competentă şi responsabilă a educaţiei", a mai spus rectorul UBB.

Marga crede că în situaţia creată în România de astăzi, având în vedere urgenţele, sunt adecvaţi doi paşi: ameliorarea proiectului legii învăţământului superior existent, pe direcţia autonomiei şi răspunderii universitare, şi adoptarea cât mai devreme posibil a unei legi universitare compatibilă european.

"Se iroseşte prea mult timp la noi cu dezbaterea de iniţiative imature; mai util ar fi să se acţioneze pe căi verificate", a mai spus Andrei Marga.