Preschimbarea certificatelor de revoluţionar a lăsat pe dinafara acestei categorii o mare parte dintre revoluţionarii din Suceava.

Termenul limită prevăzut de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) a dat asigurări că ritmul actual de lucru va permite preschimbarea certificatelor în termenul prevăzut de lege, adică până la 31 martie 2008, şi dacă acest angajament va fi respectat, numărul revoluţionarilor suceveni se va duce spre 40, faţă de aproximativ 100, câţi erau la un moment dat.

Preşedintele Asociaţiei Revoluţiei din Decembrie 1989 Suceava, profesorul Octavian Nestor, ne-a declarat că 10 membri ai Asociaţiei au trecut deja de evaluarea comisiei, iar 15-20 urmează să-şi completeze dosarele, în termenul prevăzut de lege. Cei 5 care sunt cu documentele în regulă sunt profesorul Nestor, fraţi gemeni Vorniceanu, care au luptat la televiziune, în Bucureşti, şi au venit prin transfer la Suceava, Stela Penişoară şi un angajat al Curţii de Conturi. „Toate documentele noastre au fost discutate de comisie, unora li s-au mai cerut completări la dosar şi cei mai mulţi le-au şi dus. Mă aştept ca toţi cei 40 de membri ai asociaţiei din Suceava să obţină preschimbarea certificatelor”, a declarat Octavian Nestor.

 

Revoluţionarii suceveni, reticenţi în a-şi face publice amintirile

Revoluţionarii suceveni nu sunt prea dornici să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat în zilele de decembrie ale anului 1989.

Ioan Vorniceanu, de exemplu, membru al asociaţiei revoluţionarilor de la TVR, s-a arătat foarte suspicios vizavi de interesul nostru pentru acest subiect.

„De ce vreţi să scrieţi despre noi, de ce vă interesează abia acum ce s-a întâmplat atunci? Atâţia ani au trecut şi nimeni n-a vrut să scrie nimic. Sunt plecat pentru o lună din Suceava şi în timpul acesta mă voi gândi dacă vreau să vorbim. Dacă mă hotărăsc, o să vă sun”, a spus el, completând că, în ceea ce-l priveşte pe fratele său, acesta nici nu vrea să audă de ziarişti.

Mai trebuie spus că mulţi dintre membrii Asociaţiei Revoluţiei din Decembrie 1989 Suceava nici nu se cunosc între ei – sau cel puţin aşa spun - astfel încât nu am reuşit să-i identificăm pe ceilalţi doi revoluţionari care şi-au preschimbat deja certificatele.

Din discuţiile cu cei care au acceptat, de-a lungul timpului, să rememoreze acele zile de decembrie, reiese că în dimineaţa de 22 decembrie, pe la ora 10.30, în centrul Sucevei era o mulţime de oameni.

De la balconul Palatului Administrativ vorbea cine voia, se lansau chemări la "acţiuni revoluţionare" şi s-au constituit primele nuclee care au ocupat sediul comitetului judeţean de partid, primăria, miliţia şi securitatea.

 

Decembrie 1989 la Suceava

Nume cunoscute ale celor care atunci au fost în primele rânduri sunt Ioan Iacoban, Marcel Hasenfratz, Petru Titianu, Ionel Tcaciuc, Stela Penişoară, Ion Cozmei, Gheorghe Galeş, Stratu Severin, Lucian Constantinescu, Dan Muntean, Cornel Romaşcu, Vasile Năstăsescu, Gheorghe Boghean, Eduard Măciucă, Daniel Martiniuc, Eugen Pleşca. Spre prânz au mai apărut Mihai Airinei, Ion Roman, Liviu Acostoaiei, Mircea Dăneasa şi mulţi alţii.

Seara, între orele 18.00-24.00, s-au constituit primele formaţiuni mixte revoluţionari-militari şi luptători din gărzile patriotice, coordonate de Octavian Nestor, Dragoş Agavriloaie şi căpitanul Virgil Grosu, de la o unitate militar din Botoşani.

Începuse nebunia cu teroriştii, aşa că oamenii au fost dirijaţi să "ocupe" obiectivele strategice. Doctorul Martiniuc, Alexandru Pop, profesorul Nestor şi căpitanul Grosu au "preluat" rezervoarele de apă potabilă ale oraşului, în depozitele de armament ale miliţiei şi securităţii au intrat Silviu Pricop, Stratu Dănilă Severin, Florin Bucaciuc, Radu Constantin, Lucian Constantinescu, Vasile Aniţulesei, Silviu Onuţu, Petru Titianu şi Constantin Damian, iar în depozitele PECO şi la releul TV de la Mihoveni, Marcel Hasenfratz, Mihai Airinei, Mihai Trestianu, Gheorghe Dănilă, Vasile Bălăcean, Radu Constantin etc. S-au mai preluat casa de oaspeţi a partidului, hotelul şi cantina PCR, precum şi cabinetul judeţean de partid.

În noaptea de 22 spre 23 decembrie, arhivele securităţii şi miliţiei au fost sigilate, la fel ca şi garajele, arhiva şi laboratorul foto.

Dimineaţa de 23 decembrie a fost rezervată reorganizării şi constituirii primului consiliu provizoriu de conducere în următoarea componenţă: Eugen Pleşca, Sofia Vicoveanca, Octavian Nestor, Dragoş Agavriloaie, Marcel Hasenfratz, Gheorghe Galeş, Paul Manoliu, Lucian Constantinescu, Emanuel Diaconescu, Adrian Graur, Ionel Ţîmpu, Ionel Tcaciuc, Florea Sabin, Corneliu Romaşcu, Alexandru Pop, Liviu Acostoaie, Vasile Bălăcean, Vasile Bercea, Ioan Iacoban, Dorel Gondor, Gheorghe Irimia, Ionel Luchian, Cristinel Moisii, Silviu Onuţu, Gheorghe Prepeliuc, Liviu Rîmbu, Laurenţiu Seniuc şi Lucia Şindilar.

Acesta a suferit modificări succesive, inclusiv înlocuirea şefului Mihai Pleşca, cu profesorul Mihai Iacobescu. De "preluarea supravegherii studenţilor străini- arabi şi greci - de către studenţii revoluţionari şi interzicerea convorbirilor telefonice ale acestora" răspundeau Emanuel Diaconescu, Adrian Graur, Adrian Coşman, Mihai Trestianu, Gheorghe Dănilă şi Neculai Sadovei.

Alte echipe, formate din Mihai Airinei - Ion Roman, Nestor Octavian - Sofia Vicoveanca - Vasile Găinariu, s-au constituit special "pentru a verifica împrejurările în care s-a deschis focul cu arme militare în municipiul Suceava, oraşul Rădăuţi, pădurea Adâncata, pichetul de grăniceri de la Izvoarele Sucevei; identificarea victimelor, răniţilor şi vinovaţilor".

 

 

Preluarea activelor de la PCR

Printre priorităţile primului comitet de conducere post-revoluţionar s-au numărat, după cum reiese din documentele Asociaţiei Revoluţiei din Decembrie 1989 Suceava, menţinerea in funcţie, pe cât posibil, a vechilor primari, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu alimente, medicamente, energie electrică şi apă caldă; "stimularea formării şi afirmării în condiţiile legii a sindicatelor libere, a noilor partide şi mişcări politice cu caracter democratic, care să devină colaboratoare şi susţinătoare ale Consiliului Judeţean al FSN; oprirea şi prevenirea acţiunilor de vandalism; inventarierea şi buna gospodărire a uriaşului patrimoniu al PCR - cantina, hotelul din Suceava, Casa de oaspeţi de la Brădet, ferma de vulpi argintii şi complexul agro-industrial de la Gălăneşti - Rădăuţi (cea mai bogată şi complexă fermă a gospodăriei de partid din întreaga ţară); distribuirea cât mai corectă a ajutoarelor primite din străinătate, constituirea şi îmbogăţirea permanentă a Contului Libertatea '89 - care, la 5 ianuarie 1990, avea 32.033.967 lei şi, la sfârşitul lunii februarie, 51.058.837 lei".

 

Suceava are zece morţi la Bucureşti şi Timişoara, „Eroi martiri”

Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 a fost iniţial mai generoasă cu cei care în acele zile au fost pe străzi.

În timp, multe facilităţi au fost anulate, la această oră revoluţionarii „atestaţi” mai beneficiind de scutirea de impozitul pe locuinţă, tichete de călătorie, 500 de metri pătraţi de teren în intravilan şi 1 ha de teren în extravilan.

Octavian Nestor a afirmat că o parte dintre revoluţionarii suceveni, circa 20, au obţinut parcela de 500 de metri pătraţi după ce şi-au depus actele la primărie.

Ceilalţi, cărora municipalitatea le-a spus că nu mai are teren să le dea, au deschis acţiune în instanţă şi au câştigat, urmând să fie puşi în posesie.

În vechea lege mai exista o prevedere conform căreia posesorii de certificate de revoluţionar care au venituri sub salariul mediu pe economie erau îndreptăţiţi la un ajutor social, al cărui cuantum se stabilea pe baza unor criterii precise, dar în mediile politice se vorbeşte din ce în ce mai mult ca acest act normativ să fie abrogat, bugetul de stat nemaiputând într-un viitor apropiat să susţină fondurile pe care revoluţionarii trebuie să le primească.

Mai precizăm că în zilele Revoluţiei din Decembrie 1989 au murit 10 suceveni, la Timişoara şi Bucureşti, şi nici acum, după aproape 19 ani, nu se ştie cine i-a împuşcat. Fotografiile lor şi circumstanţele în care au murit sunt pe Portalul Revoluţiei.ro Totul pentru adevăr. Ei au titlul de „Eroi martiri”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Suceava a mai rămas cu 5 revoluţionari cu acte în regulă.

Comentarii