Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPersoanele care trăiesc în zone în care există concentraţii mari de plumb vor fi testate în vederea depistării unei eventuale intoxicaţii cu această substanţă, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Sănătăţii, supus dezbaterii publice, măsură luată pentru alinierea la legislaţia europeană.
Potrivit notei de fundamentare, transpunerea acestei directive europene este necesară atât ca obligaţie asumată de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană, cât şi pe baza datelor şi studiilor existente la nivel naţional din care reiese că nivelul expunerii la plumb este ridicat, iar plumbemiile (analizele) la copii dovedesc depăşirea cu mult a limitelor considerate sigure pentru sănătate, informează Ministerul Sănătăţii Publice.
Ordinul ministrului Sănătăţii nu se referă la populaţia expusă profesional, ci numai la populaţia generală care este expusă la plumbul din mediul de viaţă, fără voia ei, acestui risc, a adăugat sursa citată.
Screeningul biologic va viza populaţia din oraşele mari, dar şi din regiunile ''istorice'', cum ar fi de exemplu cele în care au funcţionat zeci de ani combinate de neferoase, precum cele de la Zlatna, Baia Mare, Copşa Mică sau Neferal Bucureşti. Şi asta pentru că patriculele de plumb pot rămâne în mediu peste 50 de ani, a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, Emilia Niciu, şef de secţie la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.
O concentraţie de mai mare de 10 micrograme de plumb pe decilitru de sânge însemnă expunere crescută la plumb. O concetraţie mai mare de plumb în sânge duce la scăderea atenţiei, deficit de creştere şi de dezvoltare, dar şi la saturnism forma cea mai gravă a intoxicaţiei.
Un studiu din 1999-2000 arăta că jumătate dintre copii cuprinşi în analiză aveau plumbemia crescută, a mai spus şeful de secţie.
Din păcate, plumbul se fixează pe particulelele de parf din aer, aşa că poate fi găsit în case, în spaţiile de joacă ale copiilor, în parcuri, pe străzi, peste tot, a adăugat Emilia Niciu.
Consiliul European este în curs de a adopta strategia de Mediu şi Sănătate în care biomonitorizarea populaţiei expuse la noxele din mediu de viaţă, neprofesional (inclusiv Pb), este una dintre recomandări.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în cadrul programului de elaborare a unui Sistem de Indicatori de Mediu şi Sănătate (ENHIS), consideră expunerea la plumbul din mediu şi plumbemia populaţiei printre indicatorii principali de mediu şi sănătate ce ar fi recomandabil să fie monitorizaţi.
Planul de acţiune OMS, “Children's Environment and Health Action Plan for Europe (CEHAPE)”, adoptat de miniştrii europeni la a IV-a Conferinţă Ministerială de Mediu şi Sănătate - Budapesta 2004, are printre obiectivele prioritare regionale (RPG) asigurarea unui aer curat şi a unui mediu de viaţă fără substanţe chimice, incluzând expunerea la plumbul din mediul de viaţă al copiilor.
Plumbul este unul dintre poluanţii obligatoriu de monitorizat şi în aerul atmosferic în contextul aquis-ului comunitar de mediu – transpus prin Ordinul ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Potrivit MSP, expunerea la plumbul din mediul înconjurător este încă o problemă în marile oraşe din cauza traficului auto şi a plumbului din benzină, care este remanent în mediu zeci de ani după încetarea utilizării lui.
În zonele de metalurgie neferoasă, poluate istoric, expunerea populaţiei la plumb este încă o mare problemă de sănătate publică.
În acest context, screeningul are ca scop identificarea zonelor poluate, a populaţiei afectate, a nivelelor de expunere a populaţiei pentru a putea, în cunoştinţă de cauză, să se propună acţiuni concrete de intervenţie atât asupra mediului poluat, cât şi de protejare a stării de sănătate a populaţiei. Metodologia propusă are în vedere determinarea zonelor/ariilor poluate, a căilor de expunere (în principal aer, sol, praf, praf de casă), a nivelelor de expunere populaţională (stabilite prin determinarea plumbemiei), analiza statistică în funcţie de diferiţi factori economico-sociali şi comportamentali solicitaţi în chestionar.
Potrivit reprezentanţilor MSP, analiza în sine (plumbemia) nu este o analiză foarte complicată şi sofisticată şi există laboratoare în ţară care să o efectueze în condiţii corespunzătoare de calitate şi siguranţă.
Chestionarul se completează în mod voluntar, ca de altfel şi prezentarea la testări, iar datele vor fi colectate şi prelucrate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu consimţământul scris al celui care completează chestionarul.
Întrebările din chestionare legate de activitatea la şcoli/grădiniţe au ca scop corelarea unei eventuale plumbemii ridicate cu locul de joacă şi de activitate al copilului.
Beneficiarii acestei investigaţii sunt Ministerul Sănătăţii Publice, Comisia Europeană, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, la nivel local, regional şi naţional, administraţia publică locală (primării şi prefecturi), planul local de acţiune pentru mediu PLAM – capitolul “Starea de Sănătate” şi Planuri Regionale de Dezvoltare, ONG-uri, cetăţenii, a adăugat sursa citată.
