Un individ care a șantajat trei pădurari a scăpat de pușcărie

Un individ care a șantajat trei pădurari a scăpat la mustață de închisoare cu executare. Gheorghiță Zaharie fusese condamnat de Judecătoria Suceava la o pedeapsă de trei ani și cinci luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și hărțuire. Acesta a atacat soluția, iar la Curtea de Apel Suceava sorții i-au surâs. A primit 2 ani, 2 luni și 20 de zile de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere, soluție care este definitivă. Acesta a fost găsit vinovat pentru 3 acte de șantaj și a primit condamnări în toate cazurile.

Totul a pornit în 2015, când Gheorghiță Zaharie a început să depună tot felul de petiții la Garda Forestieră Suceava și la Direcția Silvică Suceava, prin care reclama nereguli în fondul forestier.

„Din materialul probator administrat în cauză se reţine faptul că inculpatul a utilizat în mod abuziv de dreptul său de a petiționa, transformându-l într-un veritabil instrument de șantaj. Prin sesizări la organele silvice cu atribuții de control sau amenințări cu asemenea demersuri, acesta a indus în mod deliberat o stare de temere în rândul mai multor angajați ai Ocolului Silvic în cauză pentru obținerea și consolidarea unei influențe asupra acestora, urmărind astfel să procure foloase materiale care să-i asigure sau să-i suplimenteze veniturile. Obiecțiile sale cu privire la activitatea unor lucrători silvici nu se referă la modul în care aceştia își îndeplinesc sarcinile de serviciu, lucruri despre care oricum nu are cunoștință, ci la atitudinea pe care aceștia o au față de persoana sa. Scopul urmărit de inculpat nu a fost unul legitim - protejarea fondului forestier, ci dimpotrivă, acesta a încurajat practici de valorificare în mod ilicit a materialului lemnos cu condiția de a beneficia personal de o parte din foloasele astfel obținute”, au arătat procurorii în actul de sesizare a instanței de judecată.

Anchetatorii mai spun că aceste acte au avut loc pe o perioadă destul de îndelungată, timp în care libertatea psihică a persoanelor vătămate a fost îngrădită.

”Deşi acţiunile inculpatului nu au fost unele tipice infracţiunilor analizate, frecvenţa mesajelor telefonice şi solicitarea acelor foloase patrimoniale sub formă de împrumut sunt acte de natură să inspire victimelor o temere atât cu privire la stabilitatea serviciului exercitat, cât şi cu privire la patrimoniul lor. Chiar dacă sesizările cu a căror formulare persoanele vătămate au fost șantajate nu constituie o infracțiune în sine, ci exercitarea unui drept constituţional, infracțiunea de şantaj începe în momentul condiționării formulării acestor sesizări de obţinerea unui anumit folos”, s-a mai arătat în rechizitoriu.