"

Vorbesc despre ghinionul meu, acela de a nu fi „de serviciu” la această rubrică ieri, când aş fi comentat mai mult decât entuziast victoria cu adevărat istorică împotriva Olandei, care ne-a fost baci până la adânci bătrâneţe. Mă gândesc că am avut şi un pic de noroc, prinzând în viaţă un asemenea eveniment. A fost ceva cam în genul concertului Rolling Stones, pe care l-am aşteptat din 1962 încoace!  Iată că şi victoria asta, prima într-un meci oficial contra Olandei, a venit. Nu m-a mirat deloc, ba chiar am aşteptat-o în linişte şi convingere. Pot spune chiar că am înjurat mai puţin decât la alte meciuri, ale Naţionalei sau ale echipelor de club, aşteptând răbdător să vină golul izbăvitor. Iar la pariuri am jucat 1, ba chiar şi 1 pauză cu 1 final (lăsaţi, că m-au „spart” alţii, ca de obicei!), pe o altă variantă, ca o dovadă a convingerii mele că ne-a venit şi nouă rândul să ne bucurăm. S-a confirmat ceea ce scriam în rubrica asta în ziua meciului, anume că noi avem portar, iar ei nu. E momentul să mulţumim pentru forma deosebită a lui Lobonţ întregii apărări dinamoviste care, jucând atât de prost, l-a obligat pe acesta să apere ca un dement. Dincolo, o altă confirmare: a faptului că Olanda fără Van der Saar e moartă. Pentru comparaţie, uitaţi-vă cum au rezolvat cei doi portari singurele două faze cu adevărat periculoase: Lobonţ a scos ca pe nimic ghiuleaua lui Seedorf la vinclu, în timp ce der Saar l-a servit impecabil pe Goian, respingând prost o minge oarecare, trimisă cu capul spre poarta lui. Au fost cele două faze care „au făcut diferenţa”. Despre Goian, numai de bine. A rezolvat şi problemele în defensivă, adică şi-a făcut treaba pentru care era acolo, iar golul a venit ca un bonus firesc pentru risipa de energie. Prin această realizare a şters absolut toate petele negre din carieră, iar din memoria mea păcătoasă cele 4 goluri date de Real la Bucureşti la care îl consideram coautor. Acest gol istoric îl plasează pe Goian, definitiv, printre legendele fotbalului nostru. Ce urmează? Păi, cam un 3 sau 4 la zero cu Luxemburg, plus alte două victorii. Să nu-mi veniţi cu prostii de genul „Luxemburg a bătut în Belarus”, că nu ţine şmecheria: după ce baţi Olanda, razi tot, inclusiv Bulgaria. Aveţi dreptate: care Bulgaria?

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ce ghinion!.

Comentarii