Un şef stresant, cu care nu aveţi relaţii tocmai amiabile, poate fi mai periculos pentru sănătate decât poluarea.
Orele de muncă petrecute la birou, în compania unui şef nu tocmai simpatic se dovedesc a fi foarte periculoase pentru sănătatea angajaţilor. Simptomele sunt cele clasice pentru "răul de birou": dureri de cap, de gât, usturime de ochii, ameţeală şi greaţă. Toate acestea apar în timpul programului de lucru, însă dispar sau cel puţin se atenuează considerabil imediat ce angajatul iese pe uşa de la birou.

Până acum, toată lumea a crezut că de vină pentru aceste probleme sunt condiţiile insalubre de la birou, cum ar fi ventilaţia insuficientă sau întreţinerea precară a filtrelor de aer condiţionat. Un studiu recent realizat de epidemiologii de la University College of London a făcut lumină asupra acestui mister. În opinia specialiştilor, cauzele acestor simptome trebuie căutate în cu totul altă parte. Mai precis, de vină ar fi relaţiile dificile cu şeful.

Potrivit studiului dat publicităţii de revista Occupational and Environmental Medicine, un şef agresiv şi cu pretenţii exagerate este mai "dăunător" decât praful şi acarienii din mediul de lucru.

Dacă la toate acestea se adaugă şi colaborarea precară şi lipsa de înţelegere din partea colegilor, situaţia este gravă. Încep să apară o serie de probleme de sănătate care nu pot fi puse pe seama vreunei boli anume, simptome care afectează angajatul doar pe parcursul orelor de muncă, indiferent dacă este vorba de cefalee, iritarea ochilor, a nasului sau a gâtului, tusea seacă sau pielea deshidratată, sau, de ce nu, stările de ameţeală şi greţurile, dificultatea de concentrare şi senzaţia de oboseală.

Răul de birou

Deşi până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să descopere cauzele concrete ale acestor stări, oamenii de ştiinţă au pus "răul de birou" pe seama unor factori fizici legaţi de biroul unde angajatul respectiv îşi desfăşoară activitatea, existând chiar şi voci care au vorbit de un adevărat "Sick Building Syndrome", sau "Sindromul clădirii bolnave". Aceste probleme îi pot afecta pe angajaţii care lucrează în acelaşi birou, sau se poate referi la întreaga clădire. Până acum, s-a crezut că simptomele sunt rezultatele unor diverşi factori, precum ventilaţia insuficientă, dispunerea defectuoasă a aparatelor de aer condiţionat sau filtrele murdare, sau prezenţa contaminării chimice provocate de adezivi, mochete, vestiare, mobile, imprimante, insecticide şi detergenţi.

"Pe banca acuzaţilor" s-au aflat şi surse externe de poluare cum ar fi bacteriile, polenul sau alţi agenţi biologici care se pot forma în conducte, în umidificatoare sau bazine de colectare a condensului.

Noul studiu însă, care a fost realizat pe un eşantion de 4000 de angajaţi, cu vârste cuprinse între 42 şi 62 de ani, ce îşi desfăşoară activitatea în 44 de birouri, a schimbat modul de tratare al problemei. Cercetătorii nu au mai luat în considerare factorii enumeraţi mai sus, ci şi-au concentrat atenţia pe aspectul psihologic şi emotiv al persoanelor. În urma studiului, s-a constatat că mai ales doamnele, în mod deosebit cele tinere, sunt afectate de această "boală". Nu mai puţin de 20 la sută dintre angajate prezintă măcar cinci dintre simptomele tipice ale acestui sindrom, în timp ce procentul în cazul bărbaţilor este de doar trei la sută. În plus, s-a constat că aceste simptome sunt mai puţin prezente la persoanele care lucrează în clădirile cu adevărat "bolnave", altfel spus care prezintă probleme de aerisire, zgomote enervante, etc..

În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă au constat că cei mai importanţi factori asociaţi sindromului sunt un loc de muncă prea stresant şi nivelul coborât de ajutor psihologic şi social la birou.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Şeful - mai periculos decât poluarea.

Comentarii