Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peste nu prea multe zile, în urbea Sucevei, în murmur de rugăciune, va fi hramul unuia dintre puținele lăcașuri de cult închinate Maicii Domnului. Așadar, lansăm invitația de a vizita cu prilejul hramului, în zilele de prăznuire a Adormirii Maicii Domnului, 14-15 august, mănăstirea cunoscută de localnici drept Mănăstirea Ițcani. Și pentru că ne dorim să cunoașteți cât mai multe, vă prezentăm în rândurile de mai jos un scurt istoric al mânăstirii.
Mănăstirea lui Iațco este menționatăpentru prima datăîn anul 1395, ea fiind ctitoria boierului moldovean Iațco, unde a existat o biserică de lemn, datând din perioada domniei lui Petru Mușat (1375-1391). În mai 1395, boierul Iațco o închina, împreunăcu biserica Sfântul Dumitru din Suceava (cea veche, din lemn), patriarhului Constantinopolului, Antonie al IV-lea, probabil în contextul în care Ștefan I Mușatîncerca săobținărecunoașterea autonomiei Mitropoliei Moldovei.
Mănăstirea Ițcani, numită "a lui Iațco din țarina Sucevei", a funcționat inițial ca o mănăstire de călugărițe, beneficiind de danii din partea mai multor domnitori ai Moldovei. Astfel, la 23 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani (sub numele de mănăstirea lui Iațco de lângă Suceava) a primit de la domnitorul Alexăndrel Vodă (1449, 1452-1454, 1455) dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din "țara leșească" (Polonia), scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii, prilej cu care este menționat numele stareței, Fevronia, și hramul, Adormirea Maicii Domnului.
Ulterior, acest drept a fost confirmat și de către domnitorul Ștefan cel Mare, de Ieremia Movilăîn 1597, de Radu Mihnea în 1616.
Alte danii, privilegii și întăriri către mănăstire au fost făcute de către Doamna Elisabeta Movilă, soția lui Ieremia Movilă, în 1597, Simeon Movilă, Constantin Movilă, în 1610, Ștefan Tomșa al II-lea, în 1612, Gașpar Graziani, Alexandru Coconul, Moise Movilă, în 1630, Alexandru Iliașîn 1632, Miron Barnovschi, în 1627, Vasile Lupu, Istrate Dabija.
În anul 1639, în vremea domniei lui Vasile Lupu, călugărița Nazaria (Nastasia?) și fiica ei, Anghelina, au construit în locul bisericii de lemn o bisericănouă de zid, care se păstrează până astăzi.
Biserica este construită din piatră brută, fiind în întregime tencuită în afară de unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan triconc, cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica Aroneanu, având un pridvor deschis ale cărui arcade semicirculare se sprijină pe coloane de secțiune circulară sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală.
Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ.
În secolul al XVIII-lea, mănăstirea primește danii și întăriri de la Maria Humă, în 1732, Grigore al II-lea Ghica, în 1733, Matei Ghica, în 1755, în documentul acestuia fiind menționat și numele stareței, Ieroftea.
După desființarea mănăstirii, biserica a fost transformată în biserică parohială, situație care a durat până în data de 21 octombrie 2021, zi în care, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în cadrul ședinței Permanenței Consiliului Eparhial, a hotărât reînființarea Mănăstirii, cu numele Mănăstirea Ițcani, cu obște monahală de călugări. În ziua de 15 decembrie 2021, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a întărit prin vot unanim hotărârea de reînființare a mănăstirii.
Fiind afectatăde cutremure și incendii, biserica a fost închisăîn perioada 1937–1950. Diferite lucrări de restaurare au fost efectuate în perioadele 1988–1989 și 1991–1996.
În ziua de 21 decembrie 2021, în ședința Permanenței Consiliului Eparhial, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic l-a numit Stareț al reînființatei Mănăstiri Ițcani pe Preacuviosul Părinte Protosinghel Justinian Săvescu, ceremonia instalării acestuia ca Stareț având loc pe 6 martie 2022, de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în prezența autorităților locale și a numeroși invitați, preoți, maici și credincioși.
Arhid. Vasile DEMCIUC
