Suceava fără suceveni?!?

Unul dintre obiceiurile de sorginte stalinistă care s-au perpetuat în ceaușism, dar și în prezentul democratic este promovarea în fruntea administrației de demnitari care nu sunt din localitate. Au devenit suceveni prin repartiție după terminarea studiilor, s-au “măritat” aici, dar personal nu i-am cunoscut ca elevi sau tineri pe străzile Sucevei. Comuniștii dorea ca prim-secretarul (un fel de primar nevotat) să nu fie prea “legat de glie” și să îndeplinească sarcinile de partid “întocmai și la timp” chiar dacă era în detrimentul cetățenilor. Dar dacă nu mai există PCR cine ne face politica de cadre încât partidele care contează ne propun “venetici”, cum se spune în popor? Să fie tot cadrele cu munci de răspundere care fac cărțile și acum sub sigla diferitelor partide? Așa se pare! Sunt sucevenii atât de “limitați” încât nici unul nu e demn de a fi primar? Este o temă la care trebuie să se gândească cetățenii, pentru că partidele nu o fac. Care sunt criteriile lor când ne propun candidații? Doar loialitatea? Sau banii?

Pe vremea lui nea Nicu sucevenii îi suspectau pe cei “parașutați” în funcții de conducere în administrația locală și județeană de lipsă totală de atașament pentru zonă și nepăsare de problemele reale ale cetățenilor. Să fie la fel și acuma? În mare parte da! Chiar dacă sunt excepții! Să ne comunice șefii de partide care este contribuția unui parlamentar de București ajuns pe liste la Suceava (Piedone junior) în reprezentarea și rezolvarea unor probleme ale județului? Replica ar fi că și demnitarii suceveni autentici nu fac nimic pentru zonă. Din lene, nepricepere sau pentru că nu au primit ordine sau indicații. Inițiativă proprie nu am cunoscut la iubiții noștri demnitari.

Un prieten, într-un exces de patriotism local, îmi spunea că: “Prost, dar să fie prostul nostru”, nu din mahalalele Bucureștiului sau (cum sunt foarte mulți demnitari locali) din județul “vecin și prieten” Botoșani. Domnia sa excludea din start apariția unui “deștept” al Sucevei. Dar măcar proștii să fie autentic bucovineni. Nu ar fi prea democratic să excludem potențialii candidați doar pe criteriul locului de naștere. Dar nici să avem aproape numai demnitari “de import interjudețean”. Ca de fiecare dată, calea de mijloc ar fi ideală, dar cine să o promoveze?

Nu sunt un exemplu de patriotism local, poate doar economic, însă mi-ar place un candidat cu sloganul: “De aici sunt, aici rămân!” Înțelepții din partide ar accepta așa ceva? Dar șefii lor de la București? Și apare întrebarea legitimă a sucevenilor: ce pot face pentru ca partidele să îi promoveze pe “ai noștri”? Nu prea multe! Pe asta și mizează liderii politici locali pe care îi suspectez de slugărnicie față de București în detrimentul județului, inclusiv în momentul întocmirii listelor de candidați. Nu mai plecați capul precum Flutur și Rîmbu în fața lui Her Klaus! Nu așa veți promova județul.

De unde vom scoate “lideri” locali autentici atât ca legătură cu județul, dar mai ales cu coloană vertebrală care să le permită să le spune celor de la București un NU! Că prea am pierdut mult spunând doar da.

P.S.: Am înțeles că domnul Lungu nu vrea fotbaliști venetici! Poate are dreptate! Mercenarii nu sunt patrioți locali! Dar demnitarii locali pot fi venetici? Întreb și eu.