Progrese importante în cadrul Proiectului BeonNAT, la care participă și o echipă de studenți din USV

Proiectul BeonNAT este finanțat prin cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat de Uniunea Europeană, Orizont 2020, având un cost total estimat la 5.686.476,25 euro, din care valoarea finanțată este de 4.980.430,28 euro.

Din consorțiul universitar a cărui derulare a activităților de cercetare a înregistrat progrese importante face parte și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). Reprezentanții săi din cadrul Facultății de Silvicultură s-au alăturat altor cincisprezece universități și laboratoare de cercetare din Spania, Portugalia, Italia, Marea Britanie și Germania, gestionând împreună activitățile experimentale ce urmăresc identificarea potențialului de inovare de produse cu valoare adăugată mare din biomasa unor plante puțin utilizate, ca materie primă pentru bioindustrie.

Proiectul a demarat în luna iulie a anului 2020, după cele mai dificile luni ale crizei pandemice COVID-19, iar în cadrul primelor etape au fost selectate șase specii pentru fiecare țară, prelevând-se eșantioane de biomasă care au fost analizate din punctul de vedere al potențialului de obținere a unor bioproduse. Ulterior au fost alese patru specii din fiecare țară, pe baza analizelor chimice preliminare ce urmăreau validarea utilizării biomasei pentru obținerea unor categorii diferite de bioproduse. Speciile alese spre cultivare în România, în localitățile Moara și Zamostea, au fost Robinia pseudoacacia L. (Salcâm), Carpinus betulus L. (Carpen), Populus nigra L. (Plop negru) și Betula pendula Roth (Mesteacăn), în timp ce în celelalte țări s-au cultivat Ulmus pumila L. (Ulmul de Turkestan), Juniperus communis L. (Ienupăr comun), Cistus ladanifer L. (Cistus), Rosmarinus officinalis L. (Rozmarin), Betula pendula Roth (Mesteacăn), Cytisus scoparius (L.) (Mături), Robinia pseudoacacia L. (Salcâm), Rubus fruticosus agg. (Mur negru).

Extractele din aceste specii au fost realizate cu ajutorul unei unități portabile de distilare, iar în urma evaluării posibilității de utilizare a bioplasticelor în producerea cosmeticelor bioactive, plopul negru din Zamostea (România) și salcâmul din Moara (România) au indicat rezultate promițătoare pentru producția de acid lactic.

Ulmul de Turkestan a dovedit un bun potențial în producerea de cărbune activ și biochar. Până în prezent, mesteacănul, ulmul de Turkestan și rozmarinul au indicat cele mai bune rezultate în producerea de material absorbant utilizabil în creșterea animalelor de companie. În același timp au fost finalizate și primele teste pentru producerea plăcilor aglomerate, plăci cu emisii scăzute de formaldehidă fiind obținute din toate speciile. Specia arbustivă de mături arată, de asemenea, un potențial bioactiv ridicat, dar testele sunt încă în curs de desfășurare. În proiectul aflat în derulare urmează efectuarea unui al doilea test de producție a bioproduselor.