Groapa de gunoi de pe Mestecăniş, o bombă cu ceas pentru Consiliul Judeţean Suceava

O nouă lovitură de ciocan s-a consemnat joi în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniş. Tribunalul Suceava a anulat Hotărârea de Consiliu Local Pojorâta Nr. 80 din 9 septembrie 2016 prin care s-a decis transferul către Consiliul Judeţean a suprafeţei de 9 hectare de teren pe care este construită groapa de gunoi. Soluţia judecătorilor suceveni nu este definitivă şi poate fi atacată, dar dacă va rămâne bătută în cuie beneficiarul, recte Consiliul Judeţean Suceava, s-ar putea confrunta cu probleme serioase.

Este a doua oară când transferul acestei suprafeţe de teren este anulat de instanţele de judecată. Prima dată o astfel de soluţie a fost pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în ianuarie 2016. În motivarea de atunci, magistraţii au constatat că proiectul s-a realizat fără a se respecta condiţiile legale deoarece populaţia din zonele aflate în vecinătatea viitorului depozit ecologic de deşeuri nu a fost consultată de către beneficiari.

Mai mult, oamenii din Valea Putnei şi Mestecăniş au aflat abia după câţiva ani ce se petrece, şi atunci ca urmare a unei emisiuni televizate.

În consecinţă, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei şi Mestecăniş şi a dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emis în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Judeţean Suceava.

Prin aceeaşi hotărâre judecătorească, magistraţii clujeni au decis să acorde daune morale de 1 leu cetăţenilor care au înaintat acţiunea. Este suma cerută de oameni, care au dorit astfel să demonstreze că nu banii îi interesează, ci dorinţa de a putea trăi într-un mediu curat.

Între timp, după anularea acestui transfer, la Valea Putnei au avut loc discuţii şi consultări ale populaţiei, acţiuni la care a participat inclusiv preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Ulterior acestor discuţii a fost adoptată Hotărârea de Consiliu Local nr. 80 din 9 septembrie 2016, desfiinţată între timp de magistraţii de la Tribunalul Suceava.

Groapa de gunoi de pe Mestecăniş, un adevărat măr otrăvit pentru autorităţile sucevene

Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a militat de la bun început pentru stoparea acestui proiect, spune că este pentru a doua oară când o instanţă de judecată le dă dreptate oamenilor.

„Sunt conştient că beneficiarul, Consiliul Judeţean Suceava, poate fi pus în situaţia de a returna banii luaţi de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar şi-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe nişte nimicuri şi nu au respectat legislaţia. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecţie pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.

Bărbatul din Valea Putnei a arătat că problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniş sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoştinţa autorităţilor, care au preferat să le ignore.

Aristide Maxim nu a încetat nici un moment să creadă că dreptatea este de partea oamenilor din zonă. În plus, el a postat în permanenţă imagini de la groapa de gunoi şi a arătat deficienţele unui proiect care reprezintă un adevărat măr otrăvit în mâna autorităţilor publice judeţene din Suceava.

Una din încălcările legislative constă în aceea că până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcţiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri, distanţe mai mici decât cele prevăzute în actele normative în vigoare.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima un punct de vedere vizavi de ultimele evenimente legate de groapa de gunoi de pe Mestecăniş.

Există riscul de a returna către Uniunea Europeană circa 7 milioane de euro

În aceste condiţii, asupra Consiliului Judeţean Suceava planează tot mai serios spectrul falimentului, asta dacă instituţia va fi obligată să returneze către bugetul Uniunii Europene partea de finanţare pentru proiectul gropii de gunoi de pe Mestecăniş, construită la aproape 1.100 de metri altitudine. În discuţie ar fi vorba de circa 7 milioane de euro, o sumă extrem de mare care nu ar putea fi acoperită din bugetul administraţiei judeţene.

Trebuie spus că riscul este şi mai mare, iar dacă se va considera că proiectul nu este eligibil în totalitate, şi asta pentru că s-a realizat la pachet cu groapa de gunoi de la Moara, şi a mai cuprins ridicarea unor staţii de sortare, plus închiderea gropilor mai vechi, Consiliul Judeţean Suceava ar putea fi obligat la plata colosalei sume de 51 de milioane de euro. Nu ar fi exclus ca un asemenea eşec să afecteze inclusiv relaţia României cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri, prin demararea procedurilor de infringement. Aceasta este o procedură care odată declanşată poate costa România o amendă usturătoare, dar şi alte repercusiuni.