Doru POPOVICI

Ieri a fost prima zi de pauză după veritabilul maraton fotbalistic în timpul căruia, în doar două săptămâni, s-au desfăşurat 48 de meciuri. Un calcul simplu spune că vizionarea lor integrală înseamnă 72 de ore, adică 3 zile şi 3 nopţi fără întrerupere, iar la asta trebuie adăugate şi prelungirile care au însumat şi ele câteva ore. Oricât de antrenaţi am fi, e mult, e obositor şi în oarecare măsură nejustificat să vezi totul. Mă bucur aşadar că am pierdut câteva meciuri, în perioada 19-21 iunie, când am fost la Viena, la concertul lui Ringo Starr, dar şi în ziua de 27, când la ora desfăşurării minunii care a trimis-o acasă pe Germania eram eu însumi prins într-un meci (internaţional!) de fotbal, la Cernăuţi! Apropo: acest "el clasico" dintre administraţiile publice din Suceava şi Cernăuţi în acest an s-a jucat tur - retur. În primul meci, acum vreo lună şi ceva, desfăşurat în sală la LPS, am pierdut cu 5 - 3. Acum trei zile însă, în deplasare, am bătut cu 12 - 7, tot în sală, aşa că per total suntem câştigători. Din echipa noastră s-au remarcat profesioniştii Ciprian Anton, devenit golgheterul nostru după ce a fost gonit din poarta unde a fost catastrofal, dar şi cel care l-a fugărit pentru a-i lua locul, Valerică Gherasim, un portar extrem de talentat, nevalorificat atunci când ar fi trebuit, adică acum vreo 40 de ani! Hai să v-o zic şi p-asta: tabela am închis-o eu, cu un gol printre picioarele portarului advers, asta după ce m-am accidentat (absolut ca prostu'!) în prima repriză şi timp de vreun sfert de oră am fost clientul doctorului. Hai să revin la World Cup: mai sunt doar 16 meciuri, înşirate pe aceeaşi durată ca primele 48. E de presupus că intrarea în faza eliminărilor directe va aduce ceva tensiune în plus. Aşa cum se prezintă acum lucrurile, Brazilia îşi confirmă statutul de favorită, dar parcă fotbalul cel mai frumos l-au jucat până acum Croaţia şi Iran. Din păcate, Iran nu s-a calificat mai departe. Din fericire, nici Germania! Parcă şanse ar mai avea Franţa, Belgia şi Anglia. Nu cred că Argentina e capabilă să producă mai mult decât a arătat până acum. Nu uitaţi, vă rog, că şi calificarea a obţinut-o fix în ultimul meci. Favorita mea a fost şi este Brazilia, chiar dacă nici ea n-a fost convingătoare. Dar nu mi-ar părea rău să văd Croaţia pupând cupa. De azi începe fotbalul serios.