Catedrala de pe Mărăşeşti, a doua ca mărime din ţară, se pregăteşte de sfinţire

După o lungă aşteptare, de luna viitoare, sucevenii vor putea merge să se închine şi să asiste la slujbele religioase oficiate în cea mai mare catedrală din ţară după Catedrala „Mântuirii Neamului”, din Capitală.

Pregătirile pentru sfinţirea lăcaşului de cult sunt în toi, de ieri începând să fie îndepărtate panourile metalice de protecţie a şantierului pornit încă din anii '90, la scurt timp după Revoluţie.

„Pe 4 octombrie va avea loc prima sfinţire a Catedralei <Naşterea Domnului> şi trebuie să amenajăm zona de acces către intrarea principală. Din păcate nu putem îndepărta acum toate gardurile de protecţie a şantierului, pentru că este vorba de o suprafaţă mult prea mare pentru a putea fi amenajată acum, mai ales că nici nu dispunem de fondurile necesare. Încercăm ca până la sfinţire să demolăm o parte din construcţiile de lângă Catedrală şi să ridicăm un gard frumos, pe zona de intrare”, a explicat coordonatorul lucrărilor, preotul Petru Argatu.

Catedrala „Naşterea Domnului”, din intersecţia Mărăşeşti, vizibilă din toate colţurile oraşului, are nu mai puţin de 70 de metri înălţime şi tot atâţia pe lungime.

Odată cu prima sfinţire, slujbele bisericeşti vor putea fi oficiate în catedrală, care va deveni funcţională ca lăcaş de cult, putând deservi enoriaşii veniţi de oriunde să asculte predicile preoţilor, să se roage ori să aprindă o lumânare.

Sfinţirea finală este departe, nu se poate face până nu este realizată şi pictura interioară, pe o suprafaţă de peste 15.000 de metri pătraţi. Cum o echipă bună de meşteri abia reuşeşte să picteze 1.000 de metri pătraţi pe an, ar fi necesari minim 15 ani pentru a fi finalizată pictura interioară a Catedralei „Naşterea Domnului”, costurile fiind greu de estimat.

Conform preotului paroh, Petru Argatu, la finalizarea lucrărilor va fi dată o dare de seamă asupra tuturor cheltuielilor făcute acolo din donaţiile credincioşilor şi din finanţarea de la bugetul local, Primăria Suceava fiind principalul finanţator al construcţiei care, conform celor care lucrează acolo, este făcută să dureze minim 500 de ani.