Reclamaţii până la minister din cauza unui puşti de şapte ani

Un grup de părinţi de la Școala ”Iorgu G. Toma” din comuna Vama încearcă cu disperare şi fără succes să-şi protejeze copiii de violenţa la care susţin că sunt expuşi în şcoală. Faptele sesizate tuturor forurilor responsabile din învăţământul românesc, de la conducerea şcolii până la ministerul de resort, sunt şocante şi merg de la limbaj vulgar extrem, adresat copiilor şi cadrelor didactice deopotrivă, până la ameninţări repetate cu mutilarea sau moartea, obligarea copiilor să-şi petreacă pauzele în genunchi sub bănci, lovituri cu arătătorul în cap sau în ochi, izbirea copiilor de pereţi sau scări, distrugerea bunurilor elevilor şi perdelelor din clasă sau smulgerea unui calorifer în funcţiune din perete. ”Vă rog să înţelegeţi, noi nu reclamăm ceva degeaba. Acolo chiar există un pericol iminent. Nu există zi să nu apară un incident violent şi nu e normal ca într-o ţară europeană să îţi trimiţi copilul la şcoală mereu cu teama că el va fi următoarea victimă şi că poate veni cu ochii scoşi, la propriu”, ne-a declarat Carmen Iftimie, una dintre mamele revoltate de situaţia din şcoală.

Violenţă la 7 ani

Pentru aceste fapte nu sunt acuzate cadre didactice sau adulţi furioşi, ci chiar colegii copiilor. Cel mai mic şi cel mai des incriminat de părinţi are doar şapte ani şi este în clasa întâi, dar părinţii susţin că băieţelul îşi terorizează zilnic colegii.

”Ni se spune mereu că nu există soluţie, că aceşti copii trebuie integraţi chiar dacă au probleme de comportament, că aşa e legea şi trebuie să ne obişnuim cu situaţia. O doamnă inspectoare, venită tocmai pentru că noi am cerut sprijinul IŞJ Suceava, ne-a recomandat să ne angajăm pază privată pentru copii în pauză. Este inadmisibil aşa ceva. Ca părinte mă revoltă că trebuie să suporte toţi copiii dintr-o clasă orice face un coleg violent şi pe de altă parte cred că e chinuit şi copilul acela care este integrat numai cu numele, prin simpla negare a problemelor lui. Eu cred că şi copiii ăştia cu comportament anormal sunt victimele adulţilor din familie sau din şcoală, care refuză să priceapă că ei au nevoie de ajutor de la specialişti şi că nu rezolvi nimic doar obligându-i pe alţii să tolereze la infinit o problemă care se agravează. Iată, s-a început cu înjurături la clasa pregătitoare, s-a ajuns acum, după un an, la violenţă fizică şi ameninţări, deci nu vreau să mă gândesc ce poate urma! Suntem ignoraţi când spunem ce se întâmplă şi am ajuns la disperare, nu ştim cât trebuie să mai suporte copiii noştri acest veritabil test de supravieţuire”, ne-a spus şi un alt părinte, Gabriel Ilie.

Secretul clasei

Părinţii revoltaţi spun că au încercat degeaba să ceară sprijinul forurilor competente şi în final s-ar fi ajuns doar la o măsură inedită în şcoală pentru simpla ascundere a problemelor. ”Li s-a impus copiilor să nu mai spună acasă nimic despre ce se întâmplă, a fost instituit un aşa-zis secret al clasei. Eu îmi educ copilul pentru o relaţie deschisă, de comunicare, aşa că nu permit să nu fiu informată. Este prea puţin să spun că sunt dezamăgită de reacţia şcolii şi consider că este o mare nedreptate, un abuz să nu se ţină cont de fapte reale”, a mai spus Carmen Iftimie. Conducerea şcolii susţine însă că nu a dispus o astfel de măsură, despre care nu ar fi ştiut nimic până acum şi pe care o consideră ”neinspirată dacă a fost adoptată la clasă”.

Transferuri pe bandă rulantă

Trei dintre copiii dintr-o clasă întâi s-au transferat deja în clasa paralelă. Gabriel Ilie, membru în comitetul de părinţi al clasei I-a A, ne-a arătat alte nouă cereri de transfer pregătite şi semnate de părinţii copiilor din aceeaşi clasă. Toate sunt motivate de faptul că micuţii sunt ”traumatizaţi psihic şi obsedaţi” de atitudinea unui coleg şi că şcoala nu a luat măsuri în acest caz. ”Copilul meu este unul dintre cei transferaţi. Am decis asta după ce am văzut personal cum a fost agresată o fetiţă de către colegul ei şi am mers chiar eu cu fata la spital. Am văzut suferinţa copilei, frica ei, am văzut şi că nimeni nu face nimic şi mi-a fost frică pentru copilul meu. Am preferat să îl rup de colectiv, de prieteni, dar l-am smuls astfel din faţa pericolului despre care pot spune că l-am văzut cu ochii mei, că e real. Mi se pare incredibil cât de neputincioşi suntem cu toţii, pentru că nimeni nu vrea să ia nici o măsură cu aceşti copii violenţi şi se neagă pur şi simplu problemele, nu ştiu din al cui interes. Deşi eu am reuşit să îmi transfer copilul, m-am adresat şi ministerului şi sper să ne lămurească dumnealor până unde se poate merge cu legea asta pentru integrarea copiilor cu probleme atunci când sunt afectaţi alţi copii şi cum putem să procedăm noi ca să fie bine pentru toţi. Nu vreau să mai treacă alţi copii prin aşa ceva, nu e normal ce se întâmplă, eu nu înţeleg astfel de lege”, a explicat Carmen Iftimie.

”Părinţi duri şi inflexibili”

Psihologul şcolii, Ileana Coca, consideră însă că nu copiii sunt problema, ci atitudinea părinţilor revoltaţi. ”Nu există un pericol pentru copii, iar politica educaţională actuală este una de integrare. Orice dificultate ar avea un copil, fie la învăţătură, fie în comportament, el trebuie ajutat, corectat dacă greşeşte, nu izolat astfel. Ceilalţi părinţi au fost însă foarte duri şi inflexibili de la început faţă de un băieţel, nu au înţeles ce este toleranţa, nu reuşesc să fie empatici, refuză şi să recurgem la consiliere. Acolo este un conflict care a fost greşit gestionat de la început de adulţi, nu o problemă a copiilor”, spune psihologul.

Chestiune internă

Plângeri referitoare la violenţa din şcoală au ajuns şi la primăria comunei şi s-a făcut o anchetă socială prin compartimentul de resort. Primarul Nicolai Baltag spune că autorităţile locale nu pot face nimic şi că nu s-a găsit o situaţie anormală: ”Nu putem vorbi de copii cu probleme grave sau de violenţă extremă. E un caz al unui băieţel care mai face năzbâtii, dar nu e inamicul public în comună în nici un caz, nu e nesupravegheat şi am constatat că părinţii lui se străduiesc cu el. Am înţeles că alţi părinţi l-ar vrea transferat la o şcoală specială, dar familia lui nu doreşte asta. Copilul acela are dreptul şi el să înveţe, ca toţi copiii. Este însă o problemă internă a şcolii, noi nu ne putem implica mai mult. Obligaţia noastră este să asigurăm acolo condiţii, infrastructura, să fie cald, să aibă copiii ce le trebuie ca să înveţe. Nu primăria decide ce formă de învăţământ trebuie să urmeze un copil, nu ne putem amesteca în probleme interne ale şcolii şi ale familiilor”.

Fără rezolvare

Directorul şcolii, prof. Gheorghe Boca, admite că există unele probleme, dar nu atât de grave cum pretind părinţii.

”Sunt foarte multe exagerări. În fiecare clasă există câţiva copii mai agitaţi, aşa e peste tot. Unii copii învaţă cu dificultate, alţii fac şotii, poate strică o perdea sau zgârie mobila, dar la noi violenţă extremă, cum spun părinţii, nu există. Chiar copiii care sunt consideraţi victime au negat incidentele. În cazul băieţelului de şapte ani despre care s-a tot vorbit, unii părinţi îl vor plecat din şcoală, dar familia lui nu vrea să îl transfere. Nu există un act medical care să impună aşa ceva şi copilul nu ar putea fi mutat nici măcar disciplinar cât timp e în clasa întâi, nu ar permite legea, chiar dacă ar exista în viitor motive reale. Am luat măsuri suplimentare pentru supravegherea copiilor în pauze, sunt profesori special însărcinaţi să facă asta prin rotaţie, inclusiv eu, am organizat şedinţe, se face consiliere, se face tot ce e omeneşte şi legal pentru prevenire. Avem, practic, un conflict între nişte adulţi şi un copil, cum n-am văzut în toată cariera mea de profesor. Din păcate, în opinia mea, tensiunea nu se va stinge cât timp copilul e în şcoala asta şi nici nu putem să rezolvăm nimic, pentru că nimeni nu cedează. Nu există soluţie în aceste condiţii şi este regretabil că s-a ajuns în această situaţie care dăunează în final tuturor”, a conchis directorul şcolii, Gheorghe Boca.