Cruci de gheaţă, la Brăieşti

Botezul Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează, este sărbătorit cu mare dăruire de sătenii din Brăieşti, comuna Cornu Luncii. Aici este o tradiţie păstrată cu sfinţenie de oamenii de pe aceste meleaguri, ca în Ajunul Bobotezei să fie confecţionate cruci imense de gheaţă.

Crucile de gheaţă sunt realizate după un adevărat ritual al locului, în care sunt implicaţi mai mulţi oameni, de diferite vârste, care merg înainte de Ajunul Bobotezei pe malul râului Moldova, unde, înarmaţi cu drujbe şi căngi, scot la mal bucăţi mari de gheaţă, groase de 20 de centimetri, care sunt urcate apoi, cu ajutorul unor căpriori şi scânduri, pe căruţele trase de cai împodobiţi cu ciucuri roşii, în contrast cu zăpada căzută în ultimele zile.

„Nu este uşor să scoţi din apă un bloc de gheaţă intact, de câţiva metri pătraţi. Pentru că trebuie să mergem pe drum, pe asfalt, nu putem folosi săniile din lemn, şi de aceea bucăţile de gheaţă le transportăm cu căruţele trase de cai vânjoşi”, ne-a spus unul dintre truditorii la crucile de gheaţă.

Pentru că duminică nu au putut lucra, fiind zi de sărbătoare, în acest an gospodarii din Brăieşti s-au apucat sâmbătă de lucru la crucile de gheaţă. Abia după-amiază au reuşit să ajungă cu blocurile mari de gheaţă pe terenul de sport al comunei pentru a le da formă de cruce. După ce au coborât gheaţa din căruţe, oamenii şi-au tras sufletul, cu câte o snoavă sau un gât de ţuică de prune, după care au fixat blocurile de gheaţă, au trasat desenul viitoarei cruci şi, în cele din urmă, a intrat în acţiune drujba, care a modelat gheaţa într-o cruce de toată frumuseţea. Formele date de lama drujbei au fost şlefuite şi rotunjite de bărbaţii care au dorit să participe la această activitate.

Gheaţă curată, groasă şi transparentă pentru confecţionarea crucilor

Cătălin Buta, consilier la parohia din Brăieşti, coordonatorul echipei care a muncit la realizarea crucilor de gheaţă, ne-a spus: „Din cele mai vechi timpuri se fac cruci de gheaţă de Bobotează la noi, în fiecare an am participat. Este mult de muncă, dar suntem mulţi şi ne ajutăm, ne-am perfecţionat de la an la an. Înainte, nu aveam drujbe, crucile le ciopleau în gheaţă. Pe terenul de sport al satului facem crucea mare, iar celelalte bucăţi mari de gheaţă le transformăm în cruci mai mici. Avem forme, crucile le tăiem frumos cu drujba după tipare. Aşezăm plăcile una peste alta ca într-un puzzle, iar la final trebuie să iasă crucea mare, masa şi crucile mai mici. Gheaţa am luat-o de la Moldova, în fiecare an diferă grosimea gheţii, de aceea şi forma micului altar de gheaţă diferă de la an la an. Anul acesta gheaţa este foarte bună, a fost frig zilele acestea şi a dat Dumnezeu să avem gheaţă pentru a ieşi ce trebuie. Blocurile de gheaţă le-am tăiat timp de patru ore. Mai mult timp ne-a luat până am găsit locul, pentru că gheaţa aceasta trebuie să fie luată dintr-un loc curat, unde nu se aruncă deşeuri, să fie cât mai groasă, să fie transparentă şi să nu aibă urme de murdărie, să nu aibă frunze sau alte obiecte”.

Cătălin Buta ne-a mai spus că „în ziua de Bobotează, după slujba de la biserică, tot satul, indiferent dacă sunt tineri sau bătrâni, vine aici cu cruci, icoane, pentru a sfinţi crucea de gheaţă şi apa. După sfinţirea apei şi binecuvântarea preotului se împarte anaforă şi fiecare îşi umple vasele cu agheasma mare. Cei care au morţi se duc în cimitirul satului pentru a stropi mormintele cu agheasmă mare. Când ajung acasă, brăieştenii stropesc cu agheasmă tot ce este în gospodărie, inclusiv animalele şi uneltele cu care lucrează pământul. Deşi în sat sunt puţini tineri, încercăm să păstrăm tradiţiile”.

Tot de la Cătălin Buta am aflat că mai demult slujba de Bobotează era oficiată chiar pe malul râului Moldova, apa fiind aproape de sat. După construcţia digului de protecţie la inundaţii, apa Moldovei a fost deviată, motiv pentru care sfinţitul apei are loc pe terenul de sport. „Terenul este mai mare, este mai aproape de biserică şi au acces mai uşor copiii şi bătrânii. Pe lângă toată suflarea satului, de Botează sunt aduşi aici şi cei mai frumoşi cai împodobiţi conform tradiţiei de pe la noi”, a precizat Cătălin Buta.