Ghici câţi delegaţi au fost la Primăria Suceava în doi ani şi cinci luni. Răspuns: 13.942

Jaful din bani publici cunoaşte diferite forme, iar cifrele cu care oamenii aflaţi în funcţii de conducere încearcă să acopere furturile sunt de-a dreptul halucinante. Cu puterea şi influenţa nelimitate despre care a crezut că îi sunt conferite de banii proveniţi din afacerile dubioase derulate pe banii contribuabililor, Neculai Bujor, fostul director economic al Primăriei Suceava, a încercat să-şi acopere matrapazlâcurile cu justificări nu doar ridicole, ci şi de-a dreptul hilare.

Aşa se face că potrivit datelor oficiale cuprinse şi în motivarea deciziei de condamnare a lui Neculai Bujor şi a celorlalte opt persoane care au dus la prejudicierea Primăriei Suceava cu o sumă de 64 de miliarde de lei vechi, cheltuielile de protocol ale administraţiei publice locale au fost exorbitante.

În intervalul 1 ianuarie 2002 – 31 mai 2004 la Primăria Suceava au fost în vizită 251 de delegaţii, având un număr de 13.942 de membri, care au consumat bunuri în valoare totală de 4,14 miliarde de lei vechi. Aceste cifre ar putea fi veridice eventual pentru primăria din Paris, nicidecum pentru Suceava, unde una-două delegaţii pe lună sunt deja suficient de numeroase.

Mai exact, fiecare delegaţie a numărat, în medie, 55 de persoane, iar dacă ar fi să luăm în calcul zilele din această perioadă, în Primăria Suceava a intrat câte un musafir la două ore, cu condiţia să fie luate în calcul şi zilele de sâmbătă şi duminică, respectiv sărbătorile legale.

„Pentru fiecare delegaţie a fost întocmit câte un referat de necesitate şi un proces verbal de consum, precum şi bonuri de consum aprobate de către directorul economic Neculai Bujor. Pentru primirea produselor respective la magazie a semnat pe respectivele bonuri de consum şeful Serviciului Adminstrativ, Constantin Bâta. Din adresa Primăriei Suceava numărul 36294/24.11.2005, rezultă că pentru produsele consumate cu ocazia vizitelor, simpozioanelor sau şedinţelor de lucru, conform justificărilor din procesele verbale de consum, nu au fost identificate procese verbale de şedinţe sau alte documente care să confirme realitatea celor consemnate în respectivele procese verbale”, se arată în motivarea prin care judecătorii de la Tribunalul Bistriţa l-au condamnat pe Neculai Bujor la 15 ani de închisoare, iar pe Constantin Bâta la zece ani de puşcărie.

Bujor şi Tamara, excursii din Tenerife până în Creta şi din Thailanda până la Egipt

Trebuie spus că produsele de protocol au fost livrate, cum altfel, de firmele pe care le administra Tamara Chiribucă, actuală Achiţei, cumătra lui Neculai Bujor. Dacă unele fursecuri şi alune au ajuns la primărie, altele nu au fost livrate niciodată.

Pentru aceste servicii, dar şi pentru celelalte care au dus la prejudicierea bugetului Primăriei Suceava, Tamara Chiribucă l-a recompensat pe Neculai Bujor cu tot soiul de servicii.

Printre acestea s-au numărat şi diverse excursii, unele în locuri apropiate, altele către destinaţii mai exotice.

În intervalul decembrie 2002-august 2004 Neculai Bujor şi membrii familiei sale au beneficiat din partea Tamarei Chiribucă de vacanţe care în total au costat 588 de milioane de lei vechi, în majoritatea cazurilor fiind prezentă şi cumătra ex-directorului economic al Primăriei Suceava.

Periplul excursiilor a început la Veneţia şi apoi a mai cuprins insulele Tenerife, Egiptul, Istanbulul, Antalya, Creta sau Thailanda.

Cum a crescut ca o gogoaşă averea lui Neculai Bujor

Neculai Bujor nu pare să fie pierdut timpul de pomană prin Primăria Suceava. Averea sa a crescut precum o gogoaşă, iar cifrele sunt elocvente şi de această dată.

De exemplu, în decembrie 1996 fostul director economic al Primăriei Suceava deţinea un apartament de 46,23 mp, un autoturism Dacia 1300 şi un calculator. Pe 20 mai 2003 cifrele erau deja altele, iar Neculai Bujor avea o casă de locuit de 102,5 mp dobândită în 2001 şi un teren agricol intravilan de 1.836 mp cumpărat în cursul anului 2000.

Pe 18 mai 2004, adică înainte de a pleca din funcţia de director economic al Primăriei Suceava, Neculai Bujor apărea cu o casă de locuit de 172,7 mp şi 2.836 mp de teren intravilan.

Pentru perioada 2000-2005, în care procurorii DNA au calculat veniturile şi cheltuielile realizate de familia Bujor, rezultă o sumă care nu poate fi justificată.

Mai exact, Neculai Bujor nu a putut justifica 1,433 de miliarde de lei vechi, o sumă deloc de neglijat mai ales pentru acea perioadă.

Verdictul final se va da la Curtea de Apel Cluj

Acest dosar al fraudelor comise la Primăria Suceava în perioada 2002-2004 este aproape de finalizare. În acest moment, dosarul este înregistrat la Curtea de Apel Cluj şi are termen în toamnă. În mod normal, judecătorii ar trebui să pronunţe o sentinţă care va rămâne definitivă după câteva termene, ceea ce înseamnă ca la finalul anului sau cel mai târziu în prima decadă din 2015 dosarul ajuns pe rolul instanţelor încă de acum nouă ani se va încheia. Trebuie spus că în acest dosar s-au dat doar condamnări cu executare, de la trei ani pentru Dumitru Buta, Eugen Ionesi şi Dumitru Teodorescu, opt ani pentru Emilia Şveica, zece ani pentru Constantin Bâta, Ioana Ungureanu şi Violeta Spătariu, în timp ce principalii „actori”, respectiv Neculai Bujor şi Tamara Chiribucă, au primit câte 15 ani cu executare.