Trabantul înflorit

Vizavi de Parcul central, pe trotuarul din faţa Spitalului Orăşenesc Gura Humorului, pe un amplasament consacrat din anul 2009, se află una dintre micile minuni ale sărbătorii humorene: Trabantul înflorit.

Identificat cu câţiva ani în urmă de primarul Marius Ursaciuc ca autovehicul abandonat, bătrânul Trabant a devenit un obiect estetic stradal prin împodobirea cu flori şi expunerea lui în buricul târgului.

Scriitorul humorean Gheorghe Solcanu (cel care în scrierile sale îl reactualizează pe Creangă), autor de epigrame şi poezii umoristice, dar şi al unui „Dicţionar analfabetic din Gura Humorului” (aflat deocamdată în manuscris), care dac-ar fi să scoată o publicaţie ar intitula-o „Jabracul”, i-a dedicat o poezie pe care o reproducem în continuare:

„Îmi amintesc, copil cândva, / Bunicul meu cum mă plimba / Plin de mândrie, nonşalant / Cu renumitul său Trabant. / Parcă zbura înspre neant / Bunicul ce accelera / Mergea şi cu petrol lampant / Şi, Doamne, ce frumos era! / A înflorit din nou Trabantul, / Privesc la dânsul cu mirare! / Azi ne zâmbeşte iar, berbantul / În loc să cadă în uitare! / Azi, la Humor, la festival, / Maşina cea mai admirată, / Ba chiar pozată şi curtată, / E un Trabant de altădată. / Bătrânul nostru-i fericit / Şi astăzi din nou ne-a zâmbit / Că nicidecum n-a ruginit / Ci, dimpotrivă, a-nflorit!”.

Concitadinul lui Gheorghe Solcanu, pictorul, poetul şi publicistul Mircea Catargiu, a preluat tema Trabantului înflorit transformând-o într-o efigie a sărbătorii humorene:

„A-nflorit din nou Trabantul / Sub umbrela lui Cuptor / Vine lumea gură-cască / La Zilele lui Humor. // De la Voroneţ la vale / Curg istorii cu sihaştri / Bourul şi Mioriţa / Ne veghează de sub aştri. // Chiar dacă ne poluăm / Democratic la grătare / Mai cresc albumiţe-n piatră / Şi ard candele-n altare. // Poezia asta n-are / Începuturi ori sfârşit / Numai Bucovina noastră / E albastru infinit”.