Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
A şaptea lumânare a sărbătorii de Hanuca a fost aprinsă, luni seara, la Comunitatea Evreilor din Suceava, de cel mai tânăr membru al comunităţii, Daniel Blumenfeld, şi de prim-rabinul României, Slomo Sorin Rosen, care a venit la Suceava însoţit de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Aurel Vainer, de preşedintele comunităţii din Bucureşti, Ossy Lazar, şi de corul acesteia.
Au fost alături de evrei şi s-au bucurat împreună cu ei prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vasile Ilie, subprefectul Angela Zarojanu, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, şefa de cabinet a prefectului, Monica Tătaru, consilierul cultural Pavel Blaj şi reprezentantul UDMR Ştefan Csukat.
La aprinderea lumânărilor, aşezate în Menora în culorile drapelului României şi Israelului pentru a sublinia lumina culturii ce-i uneşte pe evrei şi români, prim-rabinul Rosen a vorbit despre semnificaţia sărbătorii şi despre căutarea valorilor comune între oameni, indiferent de religie şi etnie. Deputatul Vainer a arătat dorinţa FCER de a se înfiinţa la Suceava, în sinagogă, a unui muzeu al evreilor din Bucovina, în parteneriat cu autorităţile sucevene, iar invitaţii care au participat pentru prima dată la o sărbătoare evreiască au scos în evidenţă importanţa cunoaşterii şi comunicării pentru sudarea bunelor legături între toţi cei care trăiesc pe aceste meleaguri.
Sărbătoarea Luminilor sau a Focurilor, cum se mai numeşte, este un moment al bucuriei, un timp în care se rostesc binecuvântări şi se ascultă melodii Klezmer, o muzică de rugăciune la origine, pornită din Basarabia în secolul XIX şi răspândită acum în comunităţile evreieşti din toată lumea.
Anul acesta, sărbătoarea a început în data de 1 decembrie şi durează până pe 8 decembrie.
Hanuca este o metaforă a supravieţuirii evreilor de-a lungul mileniilor
De Hanuca, evreii comemorează evenimente desfăşurate în timpul dominaţiei seleucide asupra Israelului, respectiv lupta împotriva oprimării politice şi religioase a evreilor sub domnia lui Antiohus IV Epifanes („Slăvitul”), regele seleucid al Siriei. Scopul principal al sărbătorii este de a celebra minunea uleiului Menorei, care a ars timp de opt zile cu doar o singură cană de ulei pur ce ar fi ajuns în mod normal pentru o singură zi.
În fiecare seară a sărbătorii, se aprind lumânări pentru a face publică minunea. Evreii văd Hanuca drept o sărbătoare de familie, când toţi membrii trebuie să fie prezenţi la aprinderea Hanukia. Copiii sunt încurajaţi să-şi aprindă propriile hanukiot.
În prima noapte de Hanuca se aprinde o lumânare începând din partea dreaptă a Menorei, în noaptea următoare se adaugă şi tot aşa până în ultima zi.
Tradiţional, de Hanuca se mănâncă latkesh, un fel de gogoşi umplute cu cartofi, prăjite în ulei. Copiii joacă DREIDEL, un zar special pe care este înscris pe fiecare parte „Nes Gadol Haya Sham” adică „Un mare miracol s-a întâmplat acolo”. Se joacă pe monede de ciocolată sau bani adevăraţi, pe nuci, stafide sau ciocolată.
