Jucării din fibre vegetale

Natalia Cangea, unul dintre cei 12 meşteri populari autentici care au participat la cea de-a VI-a ediţie a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, tabără care s-a desfăşurat săptămâna trecută sub egida şi cu susţinerea Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - Iaşi şi a Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului, îmbină tradiţia cu ingeniozitatea, confecţionând jucării din fibre vegetale.

Panouri decorative şi jucării confecţionate din papură şi pănuşi de porumb

Membru al Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova, al Academiei Artelor Tradiţionale din România, al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - Iaşi şi al Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului, deţinătoare a titlului de „Cel mai bun împletitor din fibre vegetale” la Târgul-concurs „Tezaur” de la Chişinău şi distinsă de Ministerul Culturii din România cu „Diploma de excelenţă” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Natalia Cangea, care este de loc din satul Zolonceni, raionul Dubăsari, este conducătorul Cercului „Arta împletitului din fibre vegetale”, din cadrul Centrului de Creaţie şi Agrement al Elevilor, din localitatea Criuleni.

În Tabăra de creaţie de la Păltinoasa, tabără instalată pe malul pârâului Bucovăţ la cabana meşterului cioplitor Toader Ignătescu, Natalia Cangea s-a remarcat prin realizarea unor panouri decorative şi jucării confecţionate din papură şi pănuşi de porumb.

Tainele unui străvechi meşteşug popular, care a fost dat uitării

Autoarea unei lucrări prin care dezvăluie tainele unui străvechi meşteşug popular, care, o bună bucată de vreme, a fost dat uitării, confecţionarea jucăriilor din fibre vegetale (lucrarea „Jucării din fibre vegetale” a apărut anul trecut, la Editura „Cu drag” de la Chişinău, şi este recomandată ca suport didactic atât în instituţiile preşcolare, cât şi la educaţia tehnologică a elevilor din şcolile generale), Natalia Cangea este unul dintre reprezentanţii de frunte ai artelor tradiţionale din Republica Moldova.

Pasiunea pentru împletitul din fibre vegetale şi pentru confecţionarea jucăriilor din papură şi pănuşi de porumb vine de la bunica ei, născută „pe vremea coasei, în anul 1911”.

Natalia Cangea povesteşte că, mai demult, oamenii îşi marcau existenţa prin muncile câmpului („pe vremea coasei”), sau prin coacerea roadelor („pe vremea cireşelor”).

Păpuşa din păpuşoi

Natalia, care duce mai departe prenumele bunicii sale, spune că aceasta a învăţat-o de mică să-şi facă „o păpuşă din păpuşoi”.

Povestea păpuşilor din fibre vegetale vine din copilăria bunicii, când, aşa cum îi povestea aceasta nepoatei, întreaga familie se ducea la cosit („dis-de-dimineaţă, ca să înceapă lucrul pe răcoare”), iar copiii „rămâneau dormind în căruţe”.

Când copiii se trezeau, găseau alături o jucărie din paie, „o păpuşă confecţionată din primul snop tăiat cu secera”.

Părinţii le spuneau copiilor că atâta timp cât ei se află la lucru în câmp „păpuşa îi păzeşte de răi şi de rele”.

Memorând acest obicei şi perfecţionându-şi îndemânarea de a confecţiona păpuşi din paie, din papură şi din pănuşi de porumb, Natalia Cangea transmite mai departe o tradiţie şi un meşteşug.

Jucării din fibre vegetale, care păstrează culorile şi aromele naturii

În cartea sa, Natalia Cangea spune că „oricine poate împleti diferite figurine din fibre vegetale”, urmând indicaţiile descrise în amănunt, însoţite de ilustraţii. Învăţăcelul află din această carte cum se separă pănuşile de ştiulete, cum trebuie alese, cum se pun la uscat „în locuri umbrite şi bine aerisite”, cum se ambalează pentru păstrare şi parcurge apoi toate fazele de lucru pentru confecţionarea păpuşilor.

Sunt prezentate în cartea Nataliei Cangea o serie de jucării confecţionate din fibre vegetale, figurine mai simple sau mai complexe şi metodele de realizare. Jucării mari şi mici (păpuşi, îngeraşi, fluturaşi, cerbi, căţeluşi...) şi etapele lor de confecţionare sunt descrise în această lucrare care constituie un îndrumar teoretic pentru confecţionarea jucăriilor din fibre vegetale, jucării ecologice care păstrează culorile şi aromele naturii.