Una dintre problemele cu care se confruntă tinerii suceveni infectaţi cu HIV/SIDA este dificultatea de a-şi găsi o slujbă, care odată cu salariul le-ar aduce şi mult dorita integrare socială. Tulburător este că aceşti tineri sunt descurajaţi chiar de familie să lucreze, deoarece astfel părintele care este angajat ca însoţitor ar deveni şomer şi ar pierde indemnizaţia acordată de stat.

 

Persoanele seropozitive şi organizaţiile care apără drepturile acestora reclamă din ce în ce mai des discriminarea la care sunt supuşi oamenii infectaţi cu HIV/SIDA atunci când încearcă să-şi găsească un loc de muncă.

Un raport prezentat, ieri, de Asociaţia Red Ribbon Fălticeni, la seminarul “HIV/SIDA şi locul de muncă”, organizat la AJOFM Suceava, a arătat că persoanele seropozitive semnalează din ce în ce mai des cazuri de discriminare la locul de muncă şi estimează că numărul acestora va creşte în perioada următoare, dat fiind faptul că generaţia de copii infectaţi în perioada 1988-1991 a ajuns acum la vârsta maturităţii şi doreşte să se integreze profesional.

Costel este unul dintre copiii contaminaţi pe când avea trei ani, instituţionalizat la Leagănul de la Fălticeni. Prezent ieri la seminar, Costel a spus că a încercat de trei ori să se angajeze la firme din Fălticeni şi a fost refuzat după ce a dezvăluit că este seropozitiv. A absolvit 10 clase şi n-a părăsit niciodată sistemul de protecţie. Locuieşte cu încă şapte colegi, dintre care trei deja bolnavi de SIDA, în una din căsuţele din sistemul alternativ de protecţie, din Fălticeni. „Eu sunt în faza HIV, nu am probleme, pot să lucrez, dar nu m-au primit. Acum sunt la o tâmplărie în perioada de probă şi cred că voi fi angajat. Îmi doresc să am posibilitatea să trăiesc, să mă pot încadra”, ne-a spus Costel.

El face parte dintre cei care consideră că persoanele seropozitive pot munci în condiţii normale, dar afirmă că sunt şi destui cei care cred că, dimpotrivă, din cauza sănătăţii precare nu pot munci sau cred că pot munci doar în anumite condiţii, fie cu program redus de lucru, fie în activităţi care nu necesită efort intens sau prelungit.

 

Părintele însoţitor pierde o indemnizaţie între 400 şi 600 de lei

Preşedintele Asociaţiei Red Ribbon, Dorina Vasile, recunoaşte, însă, că cel puţin la nivelul judeţului Suceava cele mai multe persoane seropozitive se înscriu în această ultimă categorie şi ideea le este insuflată, de regulă, chiar de familia lor.

Explicaţia este simplă. La o familie în care există un tânăr seropozitiv vin lunar circa zece milioane de lei vechi de la stat - indemnizaţia de persoană cu handicap acordată celui seropoziv, de 270 de lei, indemnizaţia de hrană de şi salariu de însoţitor pentru unul dintre părinţi. Acesta din urmă este între 400 şi 600 de lei lunar, în funcţie de vechime. Dacă cel care îngrijeşte bolnavul a urmat şi o şcoală de asistent personal, indemnizaţia de însoţitor creşte cu 23 la sută.

În cazul în care asistatul îşi găseşte o slujbă şi se angajează, indemnizaţia de însoţitor se transformă în indemnizaţie personală, este plătită direct persoanei seropozitive, astfel că nu mai este familia cea care gestionează banii. Însoţitorul devine şomer şi după expirarea celor 9 luni de ajutor de şomaj, probabilitatea de a avea o altă sursă de venit este minimă.

De asemenea, conform Dorinei Vasile, 70 la sută din tinerii seropozitivi din judeţul Suceava au abandonat şcoala în ciclul gimnazial, astfel că nu pot aspira decât la munci necalificate, plătite cu salariul minim pe economie. Şi atunci, părinţii le insuflă fie ideea că li se cuvin slujbe uşoare plătite cu salarii mari, neconformă cu realitatea, fie le spun că, decât să muncească degeaba, mai bine să stea degeaba.

 

Zece tineri seropozitivi sunt studenţi în anul I

Situaţia a fost confirmată şi de directorul AJOFM, Constantin Şuvăr, prezent la seminar, care a arătat că la instituţia pe care o conduce nu a venit niciodată o persoană seropozitivă să solicite sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Acesta a prezentat facilităţile de care se pot bucura cei care se angajează. În funcţii de studiile efectuate, AJOFM plăteşte 1-1,5 salarii brute, care înseamnă, în cazul celor cu studii superioare, peste 700 de lei, iar de la 1 noiembrie 75% din salariul mediu, care se ridică la circa 1.200 de lei. Deci cel care se angajează ar avea un salariul de aproximativ 900 de lei, la care se adaugă indemnizaţiile acordate de stat.

Singurul care pierde bani în urma angajării unui tânăr seropozitiv este cel care este angajat pe post de însoţitor.

În judeţul Suceava sunt 143 de adulţi seropozitivi şi 14 copii. Dintre adulţi, zece sunt studenţi în anul I şi unul în anul III. În privinţa lor, Dorina Vasile nu are dubii în ceea ce priveşte capacitatea de a-şi găsi un serviciu şi a se angaja.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tinerii cu HIV/SIDA, folosiţi de familiile lor drept surse de venit.

Comentarii