Într-o lume în care tot mai mulţi oameni se gândesc foarte bine înainte de a decide să conceapă un copil, minorele care devin mame sunt din ce în ce mai des întâlnite.

La vârsta la care majoritatea fetelor de seama lor îşi roagă părinţii să le ajute la teme, unele copile se grăbesc să experimenteze aspectele vieţii de adult şi, în cele din urmă, lasă şcoala pentru maternitate.

Dacă în comunităţile de romi este un obicei ca tinerele să dea naştere unor copii încă de la o vârstă fragedă, nici românii nu se lasă mai prejos, dar în cazul lor lipsa de educaţie este cea care transformă micuţele în mame.

Cei mai mulţi dintre bebeluşii minorelor văd lumina zilei în afara instituţiei căsătoriei.

La 14 ani îşi ţine primul prunc în braţe

De la începutul acestui an, numai în Maternitatea Suceava au născut peste 25 de fete care nu ajunseseră încă la vârsta majoratului.

Cea mai proaspătă mămică minoră este o tânără de etnie romă, Irina M., în vârstă de 14 ani, care a născut marţi, 4 decembrie, în jurul orei 10.00, prin cezariană, o fetiţă de 2,180 kilograme.

Micuţa a primit doar nota 7 la naştere şi va sta o perioadă în incubator. Nici mămica ei nu o duce mai bine, ea fiind supusă unui tratament perfuzabil ca urmare a unor suferinţe renale şi hepatice dezvoltate pe parcursul sarcinii.

Cu numai o zi înaintea Irinei, o altă copilă şi-a ţinut pentru prima oară pruncul în braţe. Luni, 3 decembrie, Nicoleta R., de 15 ani, din Călugăreni, a dat naştere unei fetiţe, sănătoase în cazul ei, cu o greutate de 2,950 kilograme, care a fost notată de medici cu 9.

Deşi, în ultimii ani, la nivel judeţean s-au derulat numeroase programe pentru reducerea sarci­nilor nedorite prin utilizarea diverselor forme de protecţie, numărul mămicilor minore a crescut simţitor.

Dacă populaţia de romi păstrează tradiţia, în baza căreia fetele dau naştere încă de la o vârstă fragedă, în comunitatea de români lucrurile stau altfel, şi au legătură în cele mai multe cazuri cu educaţia precară în ceea ce priveşte sexualitatea.

Operaţie cezariană vs naştere naturală

Autorităţile afirmă că vina pentru slaba informare a tinerilor nu poate fi pusă doar în cârca lor, atâta vreme cât, frecvent, se iniţiază diverse programe şi acţiuni tematice, considerând că informaţiile de această natură ar trebui să plece în primul rând de la părinţi. De multe ori însă, aceştia nu reuşesc să comunice suficient cu copiii lor şi nici nu lasă această sarcină în grija unei persoane specializate.

Minorele care rămân gravide nu sunt suficient dezvoltate din punct de vedere fizic, iar în unele cazuri viaţa mamei şi a noul născutului este pusă în pericol. Cele mai multe naşteri sunt premature, impun operaţia cezariană, iar  mare parte din bebeluşi nu au parte de protecţia şi avantajele oferite de instituţia căsătoriei.

Conform statisticilor, la Maternitatea Suceava, 18 dintre mămicile care, în 2007, au adus pe lume un copil, au făcut-o la vârsta de 17 ani. Restul au trăit experienţa maternităţii la 16, 15 şi 14 ani. Istoria acestei unităţi sanitare numără însă şi cazuri în care minorele au devenit mame şi la vârste mai mici, de 12, 13 ani.

Situaţia adolescentelor care trăiesc experienţa maternităţii la asemenea vârste ridică, dincolo de aspectele juridice şi morale, o serie de alte probleme de natură psihologică.

Chiar dacă, din punct de vedere biologic, unele dintre aceste adolescente pot fi apte să nască, în mod cert, din punct de vedere psihic, ele nu sunt pregătite pentru tot ceea ce urmează după naştere.

Roluri nepotrivite de părinţi

Potrivit psihologului sucevean Dacian Tudose, a fi mamă, în adevăratul sens al cuvântului, presupune o anumită maturitate afectivă, asumarea unor roluri bine delimitate şi a unui statut social, motiv pentru care este greu de crezut că se pot întâlni toate aceste lucruri la o adolescentă de 12 - 13 ani.

„În mod natural, o persoană la această vârstă încă mai are nevoie de protecţia şi ocrotirea părintelui. Este dificil, dacă nu imposibil, ca, peste noapte, din persoană ocrotită, să devină ocrotitor. În general, maternitatea precoce este legată de tradiţia unei minorităţi, dar, atâta timp cât consecinţele acestui fenomen sunt dintre cele mai nefaste, nu cred că este cazul să mai luăm în discuţie respectarea tradiţiei”, spune sursa citată.

Dacian Tudose arată că, în situaţia maternităţii precoce, există doi perdanţi. Primul este chiar mama, care, încă fiind copil, se trezeşte brusc într-o situaţie nouă, în faţa căreia se simte neajutorată şi îşi schimbă, brutal, modul de viaţă.

„Familii” în care soţii nu au încă buletin

Al doilea perdant este copilul, care nu are parte de o îngrijire adecvată, pentru că părinţii lui sunt prea tineri şi, de fapt, nu ştiu să fie părinţi. Totuşi, mai putem identifica un perdant, societatea, adică noi toţi, pentru că aceste „familii”, mult prea „anticipate”, în marea majoritate a cazurilor, sunt disfuncţionale, insuficient integrate social şi profesional, şi foarte expuse riscului de a funcţiona în zona gri a societăţii.

„Putem vorbi de un paradox. Dacă tendinţa societăţii moderne este ca tinerii să hotărască să-şi întemeieze o familie, media fiind 25 - 30 de ani, România mai are şi acum cazuri de aşa-zise familii în care soţii nu au încă nici buletin. Concluzionând, nimic din ceea ce presupune frumoasa experienţă a maternităţii nu poate exista la o mamă de 12 - 13 ani, iar societatea, dacă nu încearcă să prevină acest fenomen social, va plăti preţul mult mai costisitor de a se confrunta cu consecinţele lui”, punctează psihologul sucevean.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mame de pe băncile şcolii.

Comentarii