"

În proaspăt recondiţionata Sală de Arte „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” a avut loc ieri, la ora prânzului, o dublă lansare de carte. Criticul şi istoricul literar Alexandru Dobrescu şi-a lansat în faţa publicului sucevean (alcătuit în majoritate din elevi de liceu) volumele „S’avem pardon” şi „Corsarii minţii. Istoria ilustrată a plagiatului la români”.

Prezentarea, deşi anunţată şi aşteptată spre a fi făcută de poetul ieşean Emilian Marcu, i-a aparţinut lui Ion Beldeanu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, care a subliniat faptul că autorul „abordează cu foarte multă detaşare” şi adeseori „cu ironie” subiecte deosebit de sensibile, manifestând „îndrăzneală în faţa valorilor consacrate”.

Consideraţiile au vizat cu precădere volumul „Corsarii minţii. Istoria ilustrată a plagiatului la români”, o carte despre care autorul susţine că este „accesibilă oricui, fără vreo discriminare”, accentuând că „lumea plagiatului este, probabil, cel mai con­vingător exemplu de impecabilă funcţionare a principiilor democraţiei” întrucât în cu­prin­sul ei, „cu drepturi egale”, se mişcă „inşi de toata mâna: cerşetori şi oameni cu stare, derbedei şi per­soane respectabile, săraci cu duhul şi minţi sclipitoare”.

Alexandru Dobrescu, care a spus că a scris acest prim volum (vor mai urma până la sfârşitul anului viitor încă trei) după zece ani de documentare, a mărturisit că s-a aflat la un moment dat „în dificultate încercând să sistematizeze materialul adunat”. Elaborarea acestei lucrări l-a pus adeseori „în postura detectivului care trebuie să calce pe urme pentru a ajunge la făptaşi”, cu avantajul că, în această lume a plagiatului, „locul crimei rămâne intact pentru totdeauna”.

Ceea ce a ţinut el să precizeze a fost că nu domeniul literaturii este cel mai infestat de virusul plagierii, ci domeniul cercetării. „Nu literaţii sunt cei mai mari plagiatori, ci savanţii”, a accentuat el. Şi, referindu-se la un comentariu asupra demersului său, în care cineva spunea că prin publicarea acestei cărţi nu se va schimba nimic în imaginea de ansamblu a culturii române, a făcut la final o mărturisire oarecum descurajatoare: „Prin cuvânt n-o să cadă nici o împărăţie şi n-o să se prăbuşească nici un imperiu”.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Alexandru Dobrescu şi „Corsarii minţii”.

Comentarii