Oamenii ştiau să facă focul încă din urmă cu un milion de ani

Strămoşii omului modern au învăţat să facă focul în urmă cu un milion de ani, cu aproximativ 300.000 de ani mai devreme decât se credea până de curând, au anunţat, luni, oamenii de ştiinţă care au examinat urmele unei vetre ce a fost descoperită într-o peşteră sud-africană, informează AFP.

Până în prezent, antropologii nu reuşeau să se pună de acord în legătură cu epoca în care strămoşii noştri preistorici au descoperit mijlocul de a produce scântei pentru a aprinde un foc cu scopul de a-şi încălzi hrana şi pentru a se proteja de frig, se afirmă într-un studiu publicat în revista săptămânală americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Indicii ale unor astfel de activităţi au fost descoperite în Africa, Asia şi Europa, în timp ce primele dovezi admise până în prezent erau bucăţi de recipiente calcinate descoperite în Israel, care au fost datate în urmă cu 700.000 sau 800.000 de ani.

Fragmente de oase de animale arse şi ustensile din piatră care par şi mai vechi decât cele din Israel au fost descoperite în sedimentele din interiorul peşterii Wonderwerk din Africa de Sud, unde săpături anterioare au relevat deja dovezi importante ale prezenţei umane.

Oamenii de ştiinţă au găsit "cenuşa unor substanţe vegetale bine conservate şi fragmente de oase, depozitate pe suprafeţe bine delimitate şi amestecate cu sedimentele", fapt care i-a făcut pe cercetători să presupună existenţa unor mici vetre în apropiere de intrarea în peşteră, au afirmat autorii studiului.

Anumite fragmente prezintă o decolorare la suprafaţă, efect tipic al unui foc controlat, nu al unui foc de origine naturală sau al unui alt fenomen de acelaşi tip.

"Analiza împinge cu 300.000 de ani în timp data la care focul a fost utilizat de om, ceea ce sugerează că strămoşii omului, încă de pe timpul lui homo erectus, puteau să fi inclus focul în modul lor de viaţă", a declarat antropologul Michael Chazan de la Universitatea din Toronto, unul dintre coordonatorii proiectului.

Homo erectus este unul dintre cei mai vechi strămoşi bipezi ai lui Homo sapiens. Cu picioare lungi şi un creier mare, exemplarele de Homo erectus au populat Terra în urmă cu 1,8 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului de Neanderthal.

"Stăpânirea focului s-ar putea să fi fost o cotitură majoră în evoluţia omului. Impactul hranei gătite este binecunoscut, dar impactul stăpânirii focului ar putea să atingă toate elementele societăţii umane. Contactele sociale din jurul unui foc de tabără ar fi putut deveni un aspect esenţial pentru ceea ce ne face să fim umani", a explicat Michael Chazan.

Echipa internaţională care a realizat acest studiu a inclus cercetători de la Universitatea Boston (SUA), Academia de Ştiinţe Heidelberg (Germania), Universitatea Ebraică din Ierusalim (Israel), Universitatea Witwatersrand din Johannesburg (Africa de Sud) şi Universitatea din Toronto (Canada).