Google
 
luni, 16 iul 2012 - Anul XVII, nr. 163 (5068)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7228 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1899 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   3 imagini |   ø fişiere video

Excursii şi poduri de flori (II)

Studenţii ieşeni, cu ghidul Cotenescu, vizitează Bucovina anului 1910

 

Ideea vizitării de către tineri a ţinuturilor locuite de români, încă din timpul în care acestea erau sub stăpânire străină, a fost unul din mijloacele de propagandă culturală cu care Liga Culturală a contribuit decisiv la cimentarea legăturilor sufleteşti dintre români şi care, în momentul hotărâtor, a constituit piatra de temelie în realizarea unităţii noastre politice.

 

După breşa făcută în 1909 de studenţii teologi bucureşteni, vine şi rândul colegilor lor ieşeni.

Statutele primului congres studenţesc naţional-cultural al studenţilor români de pretutindeni, organizat în 6-9 septembrie 1909 la Iaşi, stabileau, printre altele, viitorul mod de organizare într-o “Societate Generală a Studenţimii Române”, având ca filiale două “Centre Studenţeşti Universitare” (CSU Iaşi şi CSU Bucureşti), care aveau în subordine “Centre Studenţeşti Judeţene”, alocate pe criteriu geografic (Moldova, respectiv Muntenia şi Oltenia).

Aparent mai leneşi, în realitate mai dezorganizaţi datorită puternicei lor infiltrări de către agenţii partidelor la putere, bucureştenii reuşesc abia în decembrie 1910 să se constituie în Centru Universitar, inaugurat festiv în ianuarie 1911. Studenţii ieşeni le-au luat-o înainte, constituindu-şi Centrul Universitar chiar în decembrie 1909, anul congresului.

 

Prima excursie în Bucovina a studenţilor ieşeni

Factotum la nivelul studenţilor bucureşteni încă din 1906 şi prieten apropiat al conducătorilor studenţimii ieşene, studentul iorghist Gheorghe Cotenescu, participant la congresul din 1909 şi la excursia studenţilor teologi bucureşteni din 1909 (episodul I), a servit drept ghid principal studenţilor ieşeni ce pregăteau în 1911 prima lor excursie în Bucovina.

Din presa timpului [“Minerva” şi “Neamul Românesc” din Bucureşti, „Wahrheit” din Cernăuţi ş.a. – n.a.] aflăm şi programul ce şi-l propuneau: 7 aprilie – plecare la Cernăuţi; 8/21 aprilie – vizite şi şezătoare studenţească; 9/22 aprilie – Putna; 10/23 aprilie – Rădăuţi. La ora 10, plecare la Suceava, iar seara şezătoare studenţească. Centrul universitar Iaşi obţinuse din partea autorităţilor de resort o importantă reducere a cheltuielilor de transport în baza paşaportului colectiv: 50% C.F.R. în ţară şi 30% în Bucovina austriacă. Înscrierile se făceau la studentul Anton Păcurariu şi taxa individuală de înscriere era de 15 lei, Găzduirea era gratuită, iar studenţii urmau să beneficieze de masă gratuită în unele localităţi.[1] Deşi fuseseră invitaţi să participe şi bucureştenii, în practică s-a putut deplasa doar Gheorghe Cotenescu, student teolog, funcţionar în centrala Ligii Culturale şi secretar personal al profesorului universitar Nicolae Iorga, deputat ales în 1907.

 

„Nu este graniţă pentru cultură...”

În dimineaţa zilei de marţi 7/20 aprilie, un grup format din 80 de studenţi şi 20 de studente, conduşi de profesorul universitar Alexandru C. Cuza şi Constantin N. Ifrim, preşedintele CSU Iaşi, au părăsit Iaşul, iar miercuri dimineaţa au intrat în Bucovina. Întâmpinaţi festiv la Iţcani, va mulţumi comitetului de primire studentul în drept C. N. Ifrim.

La ora 2 d.a.,  trenul a intrat în gara Cernăuţi şi le-a urat bun venit studentul în drept Eudoxiu Gribovschi. Discursurile de mulţumire au fost ţinut de profesorul  A. C. Cuza şi studentul C. N. Ifrim. A urmat deplasarea cu tramvaiul spre centru. Chiar în faţa Palatului Naţional îi aştepta profesorul George Tofan din partea “Societăţii pentru Cultură în Bucovina”. După masa de prânz, gazdele s-au îngrijit să le prezinte principalele instituţii laice şi bisericeşti din capitala ducatului Bucovinei.

Seara, la „Hotelul Central”, a avut loc o adunare intimă a studenţilor şi profesorilor, menită să ajute la închegarea de prietenii.  La agapa specifică mediului universitar, studentul bucureştean Gheorghe Cotenescu a cântat mai multe melodii populare, aducând totodată mulţumiri d-lui profesor universitar Matthias N. Friedwagner, rectorul Universităţii din Cernăuţi, pentru dragostea ce o are pentru cântecele româneşti pe care, de altfel, le-a şi colecţionat şi publicat.

I-a răspuns printr-o înflăcărată cuvântare profesorul M. Friedwagner , care a declarat în limba română:

“Nu este graniţă pentru cultură, ci numai pentru administraţia vămilor. Cu venirea ieşenilor în acest oraş mi-a revenit amintirea frumoaselor zile petrecute în Iaşi, odinioară. Urmăresc cu viu interes dezvoltarea voastră şi am multe speranţe în noua generaţie, căci universităţile sunt centre sănătoase, nu fabrici de diplome.”[2]

Splendid discurs, valabil în totalitate, atât pentru învăţământul universitar din România perioadei comuniste, cât şi pentru cel din ţara aflată într-o eternă şi jalnică tranziţie, din reformă în reformă, spre nu se ştie ce.

 

Un prieten al românilor

Este bine să ne amintim cu pioşenie de acest mare prieten al românilor. Filologul şi folcloristul austriac Matthias N. Friedwagner (1861-1940) a fost pe rând, decan (din 1903) şi rector al Universităţii din Cernăuţi (în perioada 1910-1911). A realizat o anchetă de teren în Bucovina, mergând şi la Iaşi, colectând peste 10.000 de poezii populare şi 2.250 de melodii româneşti,  pe care le-a publicat parţial în “Rumänische Volkslieder aus der Bukowina” (1905), lucrare pe care o cunoştea şi studentul Gheorghe Cotenescu. Remarcabil este faptul că la plecarea sa din Bucovina în 1911, la catedra de filologie romanică din Frankfurt-am-Main, a declarat în public:

“[...] Cântecul poporal mi-a desfăşurat sentimentele cele mai nobile şi măreţe ale poporului românesc. [...] România astăzi nu se mai poate număra între statele semiculte ale Balcanilor, ci e acum un stat de cultură occidentală, ba ea sporeşte aşa de bine încât peste scurt timp va trebui să o numeri printre puterile mari ale Europei. [...]  Hotarele există numai pentru vameşi, nu şi pentru suflete. [...] dacă românii astăzi sînt despărţiţi supt mai multe stăpâniri, apoi, fireşte că trebuie să-şi aleagă conducători care să-i ducă în luptă. însă la alegerea conducătorilor să fie precauţi, să caute numai conducători chemaţi, dezinteresaţi, cu tragere de inimă pentru popor, şi gata să-şi puie şi sufletul pentru el. Atunci va dispărea şi discordia dintre fraţi şi neamul românesc va spori în vigoare şi-şi va câştiga respectul celorlalte naţiuni.Şi românii bucovineni au în clasa intelectuală preoţimea, care s-a validat ca un excelent conducător al poporului. [...]  pe lângă bunătatea inimii este o însuşire eminentă a poporului românesc încă pietatea şi religiozitatea. dar această însuşire îşi află şi resunetul căci poporul românesc are preoţii pe care-i merită!”[3]

Cine are urechi, să audă spusele acestui străin fără prejudecăţi, ce ne-a înţeles şi ne-a preţuit mai bine decât o facem noi înşine.

 

Pelerinaj în Bucovina

A doua zi, joi, grupul de excursionişti s-a îndreptat spre aula Universităţii. Oaspeţii au fost aici întâmpinaţi de întregul corp didactic, în frunte cu Rectorul Matthias Friedwagner. Profesorul A. C. Cuza a vorbit la rândul său pe larg despre prof. dr. Friedwagner, importantă personalitate ştiinţifică ce se ocupă de folclorul românesc, publicând lucrări importante.

Seara la ora 8, în sala “Dom Polski” [Casa Polonă – n.a.], a avut loc o mare şezătoare studenţească cu un program extrem de variat. Şi de data aceasta s-a remarcat studentul Cotenescu, care “cântă cântece poporale şi recitează anecdote”.

A treia zi (vineri 9/22 aprilie), la ora 7 dimineaţa, s-a plecat la Sf. Mânăstire Putna. Ajunşi în nodul de cale ferată Hadicfalva, profesorul A. C. Cuza a coborât ca să ia trenul de Iaşi, iar studenţii şi-au continuat drumul. În gara Putna, au fost întâmpinaţi de primarul Buga din partea autorităţilor locale şi de preotul Negură din partea clerului. După un scurt Te-Deum la  mânăstire s-a servit masa şi s-au vizitat obiectivele de interes din preajmă. Apoi s-au urcat cu toţii în trenul de Suceava, fiind cazaţi la “Hotelul Central”.

Seara, în sala “Dom Polski” din localitate, a urmat o şezătoare studenţească.

Dintre discursuri a fost remarcat cel ţinut de C. N. Ifrim. A urmat o frumoasă conferinţă din partea studentului Ion Andrieşescu, membru în CSU Iaşi [viitorul arheolog şi academician – n.a.]. Atmosfera s-a încălzit treptat, iar corurile gazdelor şi oaspeţilor s-au întrecut în cântări patriotice şi recitări de tot felul, datorate profesorului Victor Morariu de la Gimnaziul de băieţi şi studenţilor Calmuschi, Cotenescu, Todicescu, Gavrilescu şi alţii.

Sâmbătă (10/23 aprilie) s-au vizitat ruinele cetăţii Suceava, biserica Mirăuţi, cetatea şi biserica armenească Zamca, Sf. Ioan cel Nou, refăcută de arhitectul K. A. Romsdorfer, Gimnaziul românesc, etc.

 

„Poduri de flori, slove şi suflete”

Autorul frumoasei descrieri a excursiei în dulcea Bucovină, ţara mânăstirilor lui Ştefan cel Mare şi a codrilor de fagi,  îşi încheia cu nostalgie articolul:

“La orele 5 d.a., cu durere în suflet,  am părăsit Suceava, cu care s-a încheiat şi acest adevărat pelerinagiu de o frumoasă amintire”.[4]

Excursia teologilor bucureşteni din 1909, urmată de cea a studenţilor ieşeni, au fost doar începutul. Vizitele reciproce care le-au urmat, la nivel studenţesc, dar şi al societăţilor corale ori al companiilor teatrale, au contribuit decisiv la păstrarea vie a flăcării spiritului românesc în Bucovina răpită mai întâi de Austria în 1775 şi apoi de Rusia sovietică în 1940.

Peste ani şi ani, după prăbuşirea Molochului comunist, a venit din nou vremea ”podurilor de flori, slove şi suflete”, mai trainice decât oricând, destinate să unească fraţii despărţiţi de o istorie nedreaptă.

Radu PETRESCU, nepotul preotului-profesor Gh. I. Cotenescu

 


[1]“Excursia studenţilor din centrul studenţesc Iaşi în Bucovina”, în “Minerva”, Bucureşti, anul II, nr. 459, vineri 26 martie 1910, p. 4.
[2] Ion Săndulescu, “Pelerinagiul în Bucovina al studenţilor din Iaşi”, în “Neamul Românesc”, anul V, nr. 50, 23 aprilie 1910,  p. 788-789.
[3] “Serbătorirea unui prieten al românilor, profesorul M. Friedwagner”, în “Neamul Românesc” (text preluat din “Foaia poporului”, Cernăuţi), anul V,  nr. 36, 28 martie 1911, pp. 570-574.
[4]Idem, p. 789
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Studenţii ieşeni, cu ghidul Cotenescu, vizitează Bucovina anului 1910.
 Vizualizări articol: 649 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Studenţii ieşeni, cu ghidul Cotenescu, vizitează Bucovina anului 19100.05

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei