Decizia CC în cazul măsurilor de austeritate ale Guvernului, amânată pentru astăzi

Judecătorii Curţii Constituţionale se vor pronunţa astăzi în cazul celor cinci sesizări referitoare la legile austerităţii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Curtea Constituţională (CC) a luat în discuţie, joi, sesizările PSD şi PNL, precum şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea măsurilor de reducere a salariilor şi a pensiilor decise de Guvern.

PSD a sesizat Curtea Constituţională în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care prevede, printre altele, reducerea salariilor cu 25 la sută şi a pensiilor cu 15 la sută. De asemenea, PSD au contestat la Curtea Constituţională şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

PNL a contestat la Curtea Constituţională Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate care vizează reducerea salariilor şi pensiilor, dar şi în cazul legii privind recalcularea pensiilor speciale.

Senatorul PSD Olguţa Vasilescu a declarat, joi, că formaţiunea social-democrată este pregătită să sesizeze organismele internaţionale, respectiv CEDO şi Curtea Europeană de Justiţie, dacă CC va respinge sesizările cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate.

Şedinţa de joi a Curţii Constituţionale, în care au fost discutate cele cinci sesizări ale PSD, PNL şi instanţei supeme privind neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate asumate de Guvern, este prima în noua formulă, după numirile lui Mircea Ştefan Minea şi a Iuliei Antoanella Motoc, susţinuţi de PDL, şi alegerea lui Augustin Zegrean (fost senator PD), ca preşedinte al instanţei constituţionale.

Cei nouă judecători ai CC sunt Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu (ambii numiţi de preşedintele Traian Băsescu), Ion Predescu, Aspazia Cojocaru (propuşi de PSD), Valentin Zoltan Puskas (propus de UDMR), Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Iulia Antoanela Motoc şi Mircea Ştefan Minea (toţi propuşi de PDL).

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus, în 9 iunie, judecătorilor Curţii Constituţionale prezenţi la ceremonia de învestitură în funcţie a lui Petre Lăzăroiu, că le urează succes în activitate în contextul în care, în perioada următoare, vor avea de luat "decizii importante" legate de ieşirea României din criza economică.

În 15 iunie, preşedintele Traian Băsescu le-a spus Iuliei Motoc şi lui Mircea Ştefan Minea, la depunerea jurământul la Cotroceni ca reprezentanţi ai Curţii Constituţionale, că formează, alături de Petre Lăzăroiou, o nouă garnitură de judecători neangajaţi politic "care nu au istorie în partidele din care provin".

"Am convingerea că alături de ceilalţi judecători ai Curţii Constituţionale veţi face ca deasupra proiectelor de legi şi a voinţei Parlamentului să se aşeze Constituţia ţării", a mai spus atunci Băsescu.

Premierul Emil Boc a venit, în 7 iunie, în faţa Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru două proiecte de lege care prevăd, printre altele, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

PSD a depus în aceeaşi zi o moţiune de cenzură, care a fost respinsă în Parlament.

Contestarea la Curtea Constituţională a măsurilor de ajustare fiscală adoptate de Guvern este un proces normal, însă acestea trebuie aprobate de Curte întrucât sunt acţiuni prealabile pentru derularea acordului, declara, în urmă cu o săptămână, Caroline Atkinson, purtător de cuvânt al FMI.

În scrisoarea suplimentară la acordul stand-by, întocmită în luna mai, se spune: "Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli enumerate la punctele (i-iii) şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării".