Boc: Tăierea salariilor şi pensiilor, pe baza prevederilor Constituţiei privind securitatea naţională

Legea de diminuare a cheltuielilor bugetare, care prevede reducerea costurilor cu salariile, pensiile şi alte drepturi sociale, are ca temei articolul din Constituţie privind restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi, pentru apărarea securităţii naţionale, potrivit premierului Emil Boc.

El a amintit că Guvernul îşi va suma răspunderea pe două legi, dintre care una vizează restabilirea echilibrului bugetar prin reducerea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi a celorlalte drepturi sociale.

"Această lege are ca temei articolul 53 din Constituţia României, de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi, şi anume este vorba de restrângerea acestora până la sfârşitul anului, până în 31 decembrie, urmând ca drepturile de pensii şi drepturile salariale pentru 2011 să fie stabilite prin legea bugetului pe 2011, prin noua lege a pensiilor şi prin noua lege a salarizării unitare a bugetarilor. Asta în condiţiile în care se realizează măsurile de restructurare a sectorului bugetar şi, pe de altă parte, de relansare a activităţii economice, astfel încât să avem resursele financiare pentru a putea vorbi de o creştere sănătoasă a salariilor şi pensiilor în anul 2011", a spus Boc.

Întrebat de jurnalişti în baza cărui principiu a decis Guvernul restrângerea unor drepturi constituţionale, premierul a răspuns că ordinea publică şi siguranţa naţională permit acest lucru.

Articolul 53 din Constituţie prevede că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.