Până mai ieri, imaginea „pădurarului cu ciocanul” era simbolul de neatins al silviculturii românești. De generații, marcarea arborilor s-a făcut la fel: cu vopsea, efort fizic și o amprentă de metal bătută într-un cioplaj făcut în coaja copacului.
”Zilele acestea, în pădurile de la Oituz, am văzut cum această imagine devine istorie. Am participat la primul proiect-pilot care pune în practică o schimbare majoră: înlocuirea metodelor arhaice cu tehnologia de supraveghere video și scanarea digitală. Nu este o simplă <modernizare> – este momentul în care silvicultura românească intră în era preciziei”, afirmă Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.
Volumul de lemn, calculat cu exactitate matematică
Recent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a adoptat Ordinul nr. 396/2026, act normativ care reglementează utilizarea tehnologiilor digitale în inventarierea și marcarea arborilor. Dincolo de limbajul tehnic, textul deschide calea folosirii sistemelor LiDAR și a scanării 3D pentru măsurarea pădurii.
În locul estimărilor „din ochi” sau al măsurătorilor manuale – inevitabil afectate de eroarea umană – acum se folosesc scanere care reconstituie fiecare ramură și calculează volumul de lemn cu exactitate matematică.
„La invitația partenerilor de la Tornator și a Ocolului Silvic Privat Oituz, am văzut la lucru aceste sisteme în parcele reale.
Beneficiile nu sunt abstracte. Digitalizarea aduce transparență acolo unde tradițional se lăsa loc de interpretări: un arbore scanat și înregistrat electronic este un arbore care nu mai poate fi contestat. Apoi, aduce eficiență: ceea ce presupunea zile întregi de muncă brută se realizează astăzi în câteva ore, cu date care pot ajunge instantaneu în sistemul național de monitorizare. Și, nu în ultimul rând, aduce control: trasabilitatea digitală urmărește drumul lemnului din parchet până la procesare, integrându-se firesc cu infrastructura SUMAL”, a precizat Ciprian Dumitru Muscă.
Oituz este doar începutul
Primul pas, de la Oituz, nu va rămâne un caz izolat. Testarea acestor tehnologii va fi extinsă în două noi zone-pilot, în cadrul unor ocoale silvice de regim din județele Arad și Prahova.
Aceste puncte de lucru vor permite calibrarea sistemele pentru tipuri diferite de relief și pentru diverse specii de arbori, demonstrând că tehnologia funcționează în toate ecosistemele forestiere ale României.
„Ceea ce am văzut la Oituz nu este un import tehnologic, ci o maturizare firească a silviculturii românești. Cine măsoară cu precizie nu are de ce să se teamă de control, iar pădurea merită, după atâtea generații de suspiciuni și aproximări, să fie tratată cu rigoarea pe care o cer instrumentele secolului XXI”, consideră președintele ASFOR.
Un pas mare pentru România
Prin aceste proiecte-pilot, România începe să folosească aceleași instrumente ca marile puteri forestiere ale lumii – Finlanda, Suedia, Austria. Pădurea viitorului este una administrată inteligent, iar digitalizarea este cea mai bună garanție pentru o industrie transparentă și pentru o natură ocrotită.
„Am preluat pădurea cu ciocanul silvic. Datoria noastră este să o predăm generației următoare cu scanerul 3D în mână. Nu pentru că tradiția ar fi greșit, ci pentru că fiecare epocă își cere propriile instrumente, iar timpul nostru cere precizie. Precizia este forma cea mai adâncă de respect față de pădure”, a concluzionat Ciprian Dumitru Muscă, reprezentantul forestierilor din România.
