Șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horațius Dumbravă, susține că numărul de cauze nou înregistrate, în anul 2010, a fost de 2.916.776, ceea ce înseamnă că unul din șase românii adulți este implicat în cauzele aflate azi pe rolul instanțelor.
Totodată, marți, președintele CSM – care a participat la dezbaterea „Întârzierile procesuale – posibile soluții legislative sau administrative”, organizată la Predeal, sub egida Societății Academice Române și a British Embassy Bucharest – a apreciat că Legea micii reforme este „un exemplu aparent negativ” în ce privește adoptarea unor acte normative cu impact direct asupra justiției, în sensul în care în lipsa determinării și măsurării efectelor posibile ale unor acte normative s-ar putea ca efectele dorite de legiuitor să nu aibă loc.
Președintele CSM a prezentat date statistice preliminare cu privire la efectele legii mici reforme (Legea 202/2010) în materie penală asupra gradului de încărcătură a completelor de judecată de la tribunale și curți de apel.
Legea în cauză s-a dorit a fi un element ce ar genera o celeritate accelerată a soluționării cauzelor, dar și o modalitate de unificare a practicii judiciare, a spus Dumbravă.
În esență, în materie penală s-au adus modificări de esență în competența tribunalelor și curților de apel prin aceea că parte din cauzele de la tribunal au fost preluate în competență de către curțile de apel.
„Din analiza datelor statistice pe două luni în materie penală – respectiv lunile ianuarie și februarie 2011 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2010 – s-a făcut remarcată existența unei scăderi a numărului de dosare înregistrate la tribunale, cu 20,95%, în schimb s-a înregistrat o creștere foarte mare la curțile de apel în procent de 79,93% în condițiile în care nu s-a avut în vedere, la intrarea în vigoare a acestei legi, și un studiu de impact adecvat, în special în ce privește resursele umane”, a arătat șeful CSM, precizând că „s-au degrevat tribunalele, în schimb au fost grevate cu cauze penale curțile de apel fără o justificare statistică și nici prospectivă”.
Președintele CSM a semnalat faptul că astfel de acte normative ar trebui să se bazeze pe realitățile sistemului judiciar și, în același timp, pe o previziune a numărului de cauze relativ la schemele de personal ale instanțelor.
„Consecința lipsei unui studiu de impact, precum și a lipsei previziunii consecințelor are ca efect imediat o presiune suplimentară asupra curților de apel în cazul de față, care și așa cunosc o creștere accelerată a numărului de cauze nou înregistrate în anumite materii (litigii de muncă, comercial, contencios administrativ). Iar consecințele se pot măsura direct în lungirea perioadei de soluționare a cauzelor, cel puțin la curțile de apel, astfel încât s-ar putea ca efectul pe care și l-a dorit legiuitorul, de accelerare a soluționării cauzelor, să nu fie realizat – evident, o imagine exactă a efectelor acestei legi vor putea fi extrase la șase luni de la intrarea în vigoare a legii micii reforme”, a mai spus judecătorul Dumbravă.
Potrivit sursei citate, justiția are capacitatea și putința de a participa direct la astfel de determinări și măsurări în așa fel încât, până la urmă, să fie benefic și pentru justițiabil, iar opinia publică să aprecieze în consecință elementele pozitive din adoptarea unor astfel de acte normative.
Nu în ultimul rând, președintele CSM a arătat că trendul ascendent de creștere a numărului anual de cauze nou înregistrate este mai mult decât îngrijorător, motiv pentru care este esențial, mai mult decât oricând, ca autoritățile constituționale să găsească împreună soluții pentru a reduce acest număr alarmant de mare de cauze nou înregistrate.
Creșterea numărului nou de cauze la instanțe în anul 2010 este cu 16,16% mai mult decât în anul 2009 și cu 23,48% față de anul 2008.
„Atâta timp cât justițiabilii apelează la justiție ca ultimă cale de apărare a drepturilor, aceștia trebuie să aibă acces la instanțe în care judecătorii au o încărcătură acceptabilă de dosare, încât să nu fie afectată calitatea actului de justiție”, a mai spus Dumbravă.
În acest context, judecătorul Horațius Dumbravă a subliniat că justiția este și trebuie să fie un domeniu de importanță națională, mai ales în contextul condițiilor de mai sus, arătând că toate instituțiile responsabile au datoria să colaboreze strâns în vederea pregătirii sistemului judiciar românesc pentru intrarea în vigoare a noilor coduri.
La dezbatere au participat judecători ai Curții Constituționale, membri ai CSM, judecători de la tribunale și curți de apel, reprezentanți ai Ministerului Public, Ministerului Justiției, precum și membri ai corpului diplomatic acreditați în România. Toți participanții s-au declarat preocupați de impactul dispozițiilor din legea micii reforme și de impactul noilor coduri ce ar urma să intre în vigoare asupra resurselor umane de la instanțe și parchete, implicit asupra duratei de soluționare a cauzelor.
