Criza politică va duce la creșterea cursului de schimb, iar trecerea la un guvern minoritar PDL va accentua riscurile neîndeplinirii țintelor din acordul cu FMI, ceea ce va limita și mai mult capacitatea Băncii Naționale a României (BNR) de a apăra moneda națională, consideră analiștii economici.
„Există riscuri majore de derapaje de la programul cu FMI, care vor avea repercusiuni asupra cursului și a dobânzilor, ceea ce se va reflecta în economie, prin reducerea capacității de revenire și creșterea șomajului. Efectele pe termen mediu rezultă din încrederea scăzută în economia românească după aceste războaie. Se va acutiza sentimentul dacă va pica Guvernul Boc. Atunci ar putea fi chiar dezastruos și este destul de posibil să pice”, a declarat Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank.
El a arătat că riscurile ridicate se vor reflecta pe întreg anul 2010, pentru că un guvern minoritar nu va putea adopta măsurile necesare de ajustare.
„Asta va însemna că următorul guvern va trebui să compenseze și să ia măsuri foarte dure, iar piețele vor reacționa”, a adăugat Chidesciuc.
Ruperea coaliției de guvernământ a avut efecte imediat pe piețele financiare. Cursul de referință anunțat de BNR a urcat cu peste 5 bani, iar bursa a înregistrat o corecție de peste 2%.
„Nenorocirea este că această criză internă se suprapune peste incertitudinile existente la nivel regional din cauza crizei mondiale. Instabilitatea actuală va avea, în mod clar, efecte negative asupra percepției investitorilor și cursului de schimb”, a spus Laurian Lungu, manager partner la Macroanalitica.
În ceea ce privește cursul valutar, economistul a arătat că BNR poate să ghideze în linii foarte mari evoluția ratei de schimb, dar a precizat că la presiuni „exagerate” nici o bancă centrală nu poate să reziste.
„România face parte din acordul cu instituțiile financiare internaționale, iar acest lucru contrabalansează într-o anumită măsură (presiunile asupra cursului de schimb – n.r.). (…) Riscul cel mai mare pentru România este neîndeplinirea obiectivelor asumate în acordul cu FMI, în condițiile în care se pierde din nou foarte mult timp cu luarea acelor decizii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, de exemplu privind legea salarizării unitare sau reducerea cheltuielilor bugetare”, a explicat Lungu.
Și economistul șef al Riaffeisen, Ionuț Dumitru, a arătat că efectele negative se văd deja în presiunile de depreciere asupra cursului și că, în mod evident, instabilitatea politică are efecte negative asupra cursului, percepției investitorilor și în final asupra economiei reale.
„Este de dorit ca situația actuală să se încheie cât mai repede, pentru că riscurile sunt foarte mari, respectiv în ceea ce privește percepția față de România și de capacitatea Guvernului de a îndeplini obligațiile asumate în acordul cu FMI”, a spus Dumitru.
El consideră că, dacă acordul cu FMI nu va putea fi îndeplinit, atunci menținerea cursului va fi „o misiune foarte dificilă” pentru BNR.
În ceea ce privește ratingurile României, Dumitru crede că actuala instabilitate politică este un „un semn extrem de prost”, având în vedere riscurile cu privire la îndeplinirea acordului semnat de Guvern cu instituțiile financiare internaționale.
„Reprezentanții Moody’s au fost cei mai delicați cu noi și au mizat că vom fi responsabili, dar s-ar putea să se răzgândească”, a continuat economistul șef al Raiffeisen Bank.
Și Lungu crede că există riscul ca Moody’s să scoată România din categoria de „investment grade”, în contextul ruperii coaliției, dar nu crede că pe termen scurt vor exista modificări ale ratingurilor acordate de S&P și Fitch.
Dumitru a încheiat spunând că speranțele sunt în acest moment ca instabilitatea politică să nu dureze foarte mult, pentru că altfel efectele vor fi extrem de negative.
„Ceea ce s-a întâmplat acum ține de democrație și s-a mai întâmplat și în alte state, dar este important cât de repede se va rezolva această situație și ce implicații va avea asupra obiectivelor fixate în acordul cu FMI”, a concluzionat Lungu.
Analistul Standard&Poor’s Marko Mrsnik a declarat pentru MEDIAFAX că agenția de evaluare ar putea retrograda ratingul României, dacă situația politică va conduce la neîndeplinirea programului de consolidare fiscală și economică la care s-a angajat în acordul cu FMI, și, astfel, la o înrăutățire a finanțelor publice.
România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Guvernul și Fondul Monetar Internațional au convenit, în luna august, asupra unui deficit de 7,3% din PIB în acest an, față de ținta de 4,6% stabilită la momentul încheierii acordului stand-by, în luna martie. Noua proiecție prevede și o reducere a deficitului bugetar la sub 6% din PIB anul viitor.
După primele opt luni, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 4,5% din PIB.
Moody’s este singura mare agenție de rating internațională care mai acordă României calificativ cu recomandare de investiții, după ce și Fitch a retrogradat României în toamna anului trecut la nivelul speculativ.
