Românii asociază instituțiile locale cu birocrația corupția și lipsa de respect

Românii asociază instituțiile locale cu birocrația, corupția și lipsa de respect pentru cetățeni, arată rezultatele unui studiu al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) privind gradul de satisfacție al cetățenilor în ceea ce privește autoritățile și instituțiile publice.
Studiul a fost realizat în colaborate cu Asociația Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21 și reprezintă una dintre componentele proiectului „Carta cetățenilor”, proiect PHARE 2006 – Creșterea rolului societății civile în procesul de integrare a României, finanțat de Uniunea Europeană.
Evaluarea a avut la bază o anchetă sociologică – completarea unui chestionar în prezența unui operator de interviu și observația participativă – aplicată pe 15 instituții și autorități publice din județele Cluj, Mehedinți, Tulcea, Vaslui și din municipiul București, in perioada martie – aprilie 2009, pe un eșantion de peste o mie de persoane.
Potrivit raportului, peste 60 la sută din români asociază instituțiile locale cu birocrația, 49 la sută cred că se poate vorbi de corupție, iar între 40 și 55 la sută consideră că funcționarii publici nu respectă un cod de conduită în relația cu cetățenii. Respondenții s-a mai declarat nemulțumiți de modul în care se iau deciziile, lipsa de transparență și modalitățile de consultare, numai 50 la sută din cei intervievați declarându-se mulțumiți de interacțiunea cu autoritățile locale.
Cei mai toleranți față de funcționarii publici, au sub 44 de ani
Cei mai toleranți cetățeni față de funcționarii publici sunt cei sub 44 de ani, după care există o redresare a percepției, potrivit raportului. Totodată, autorii raportului observă că percepțiile asupra calității serviciilor oferite de instituțiile și autoritățile publice locale sunt mai formate și mai stabile decât așteptările, probabil din cauza numeroaselor sondaje de opinie realizate pe astfel de teme, ce fac respondenții să ofere răspunsuri standard.
Legat de specificul pe județe, cetățenii din Cluj și Tulcea, unde diversitatea culturală este evidentă și marcantă, interacționează mai bine cu instituțiile publice locale și nu au alte așteptări de la acestea. Totodată, distanțele mari pe care trebuie să le parcurgă un cetățean din județul Tulcea pentru a ajunge la instituțiile și autoritățile publice locale a făcut ca acestea din urmă să-și adapteze, printre altele, programul de lucru cu publicul.
Satisfacția cetățeanului, măsură a performanței administrației
Autorii raportului observă că peste 50 la sută din respondenți au fost veseli, binedispuși în timpul interviului cu monitorii, peste 80 la sută au răspuns sincer la întrebări, însă mai mult de jumătate s-au declarat resemnați, fără o atitudine față de viitor.
Dintre persoanele intervievate, peste 60 la sută au declarat că au avut de-a face o singură dată, sau de puține ori, cu instituțiile publice locale, dar percepția lor asupra acestora rămâne negativă.
Printre concluziile raportului se numără faptul că cetățenii români sunt interesați mai degrabă de rezolvarea problemelor și de calitatea serviciului în sine, decât de felul în care instituția comunică nivelul de eficiență și de managementul acesteia în furnizarea serviciilor. O posibilă soluție propusă de ANFP este introducerea satisfacției cetățeanului ca măsură a performanței administrației, pentru a stimula reforma în sectorul public.