Românii ar plăti prin tichetele de sănătate doar două treimi din banii pe care îi dau acum sub formă de șpagă, cu toate acestea nouă formă de „ciubuc” legalizat mai mic, sau contribuție la sănătate nu dă mare încredere oamenilor, care percep că îi pândește un alt tip de impozit.
„Mită, mită, domnule ministru, ăsta e sistemul de sănătate de la noi. Doctorii nici nu se uită la bolnavi dacă nu le dăm bani”, i-a strigat un pacient ministrului Sănătății la intrarea în Unitatea de Primiri Urgențe a SJU Slatina, cu ocazia unei vizite făcute în zonă.
Această părere nu este singulară. În toate sondajele sau barometrele de opinie, românii susțin că dau șpagă. Chiar și un raport al Băncii Mondiale arăta că plățile informale în România depășesc 350 de milioane de euro.
Ministrul Sănătății ar vrea să șteargă această pată, iar banii dați șpagă să dispară. Vrea, în schimb, ca românii să plătească cu chitanță consultația la medicul de familie, la specialistul din ambulator și chiar spitalizarea, dacă nu urgență medicală. Totodată bolnavul ar putea plăti analizele, chiar cele mai sofisticate, cum ar fi RMB, la prețuri mult mai mici decât în privat sau reduse comparativ cu șpaga, dacă s-ar introduce tichetul pentru sănătate.
„Eu, de la bun început, am spus că în România există un nivel cuantificabil al plăților informale și că toate măsurile pe care încerc să le întreprind este ca acest lucru să înceapă să se reducă. Nu pot avea pretenția că voi reuși într-un interval scut de timp să reduc acest lucru. În România, există 360 milioane de euro care se plătesc informal personalului medical. Mi-aș dori ca acești bani să se plătească în mod legal și să fie venituri ale medicilor”, a spus ministrul Sănătății.
Dacă nivelul de acceptabilitate va fi peste 50 la sută, atunci Ministerul Sănătății va introduce noul pachet de servicii și tichete de sănătate. Totuși, Ministrul Sănătății consideră că diminuarea plăților informale este un proces de lungă durată, și speră ca nimeni să nu se aștepte ca un ministru să elimine în șase luni șpaga, obicei vechi de peste jumătate de secol.
Tichetul de pentru sănătate din România este sinonimul „tichetului moderator din Franța”a explicat Directorul Școlii Naționale de Management Sanitar, Cristian Vlădescu.
„Ne-m inspirat din sistemul francez, cel mai bun sistem și care funcționează bine de peste un secol. Orice francez care merge la medic plătește consultația, în medie 21 de euro. Apoi, asigurările franceze decontează 70 la sută din prețul unei consultații, apoi prin asigurarea mutuală este acoperită altă parte din banii plătiție medicului pentru consultație. Totuși, în final, orice francez scoate din buzunat un euro”, a explicat Vlădescu.
În România, suntem în situația să avem un singur tip de asigurări plătit de mai puțin de cinci milioane de oameni, din care sunt asigurate îngrijiri medicale pentru 22 de milioane de persoane. Nu există asigurări private.
Tichetul de sănătate face ca banul bolnavului să plătească cu chitanță la medicul care l-a consultat, o sumă între 5 și 15 lei. Mai mult, medicul nu va mai putea raporta consultații neefectuate. El primește bani de la bolnavul consultat și de la casa de asigurări de sănătate, prin contractul de servicii. Bolnavul trebuie să adune toate chitanțele ce i-au fost eliberate de medicii, de la internare și de la analize, întrucât suma maximă pe care o poate cheltui într-un an pentru sănătate este de 600 de lei. Peste acest plafon totul este gratuit.
Tichetul de sănătate nu are nicio legătură cu medicamentele. Acolo contribuția este 50% , 90 % , sau de sută la sută .
Potrivit proiectului, bolnavul plătește 5 lei la fiecare consultație la medicul de familie (pentru prezentările în cazul afecțiunilor acute se va puncta consultația inițială și cea de control).Pentru vizitele la domiciliu efectuate în afara programului normal de lucru (7 ore pe zi) se va percepe o contribuție personală din partea pacientului de 15 lei.
Pentru fiecare consultație, la medicul de specialitate din ambulatoriu, contribuția personală din partea pacientului este de 10 lei.
Pentru vizitele la domiciliu ale specialistului efectuate în afara programului normal de activitate (7 ore pe zi) se va percepe o contribuție personală din partea pacientului de 20 lei.
Pentru serviciile de recuperare-reabilitare din ambulatoriu (proceduri) se va percepe o contribuiție personală din partea pacientului de 50 de lei pe cură de tratament (maxim 10 zile cu maxim 4 proceduri pe zi).Contribuția personală de la pacient la analizele de laborator este de 1 leu pe analiză.
Contribuția personală de la pacient pentru serviciile paraclinice de tip Rx și alte explorări imagistice, explorări funcționale este de 5 lei pe investigație.
Contribuția personală de la pacient pentru investigații de înaltă performanță (CT, RMN, angiografie, scintigrafie etc.) este de 25-200 lei pe investigație, în funcție de tipul investigației. În această situație nu se mai poate solicita nici o altă plată din partea pacientului pentru serviciul respectiv.
Introducerea unei contribuții personale din partea pacientului se cifrează la 20 lei per consultație la structurile de urgențe ale spitalelor, în situația în care pacientul respectiv nu intră în categoria urgențelor și nu se internează în spital; la 10 lei per episod de spitalizare pe zi (servicii sau caz rezolvat), iar în cazul efectuării unor investigații de înaltă performanță se vor adăuga coplățile aferente acestora; la 50 lei per episod de spitalizare; la 25 lei per consultație la domiciliu efectuată de către medicii de pe ambulanțe (când pacientul nu reprezintă o urgență sau nu este transportat pentru a fi internat în spital).
Sumele aferente tichetului pentru sănătate vor constitui în totalitate venituri ale furnizorilor de servicii medicale: se introduce un plafon maxim aferent tichetului pentru sănătate, per pacient pe an – 600 lei/an (doar pentru noile tipuri de contribuiție personală introduse prin aceste noi reglementări); se mențin sumele actuale plătite de pacienți ca și „contribuție personală” (medicamente, dispozitive medicale, stomatologie, recuperare la sanatorii).
O simulare făcută pe propunerile de contribuiție personală arată un nivel de aproximativ 350 lei pe an pentru un pacient mediu (aproximativ două episoade de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu a unui furnitor, 10 analize de laborator, o investigație radiologică, o investigație de înaltă performanță)
Atingerea plafonului de 600 de lei trebuie documentată de fiecare pacient prin tichetele de sănătate respective, astfel încât pacienții să fie stimulați să le solicite de la furnizorii de servicii de sănătate.
După atingerea plafonului de 600 de lei pe pacient, nu se mai plătește contribuție personală la serviciile cu tichete de sănătate, întrucât se consideră că acea persoană ar o problemă serioasă de săăntate.
Pe baza tichetelor adunate și care însumate dau 600 de lei vor primi un document de la casa de asigurări de sănătate, prin care se precizează că pentru anul respectiv nu se mai plătesc alte sume, întrucât s-a ajuns la plafonul maxim deductibil.
Se propune totodată ca persoanele juridice să poată acoperi pentru salariați cheltuielile cu tichetele pentru sănătate în limita a 600 lei pe an.
De asemenea, se propune ca sumele plătite ca și contribuție personală de pacienți să poată fi deductibile fiscal. În Codul Fiscal suma deductibilă este de 200 de euro, astfel că până la această sumă se pot contracta și asigurări private de sănătate. De altfel, așa cum precizam mai sus, tichetele pentru sănătate pot fi acoperite și prin polițe private de asigurare de sănătate.
Tichetele pentru sănătate se vor afla la furnizorii de servicii medicale. Asigurații beneficază de un serviciu medical pentru care a fost stabilită o contribuție personală, vor primi în schimbul acesteia un tichet, iar în momentul în care suma acestor tichete va atinge 600 de lei, nu se va mai plăti în anul respectiv nicio sumă pentru tichetele de sănătate.
Persoanele pentru care plata tichetului pentru sănătate se suportă din alte surse, vor primi de asemenea un tichet, iar furnizorul de servicii medicale va înainta un exemplar al acestuia la casa de asigurări pentru a i se deconta suma aferentă acestuia din sumele virate în acest sens de către autoritățile competente.
La nivel european, sistemul practicat pentru contribuție personală este în Franța: 20% coasigurare pentru servicii spitalicești, plus 16 euro pe zi (12 euro la psihiatrie) până la un plafon maxim de 30 de zile de spitalizare; 30% coasigurare pentru serviciile ambulatorii, plus 1 euro pe consultație, limitate la un plafon de 50 de euro pe an; coplata de 18 euro pentru proceduri care costă peste 91 euro; 35% coasigurare pentru medicamente prescrise; 30%coasigurare pentru servicii dentare; 35% coasigurare pentru transport medical, ochelari de vedere, proteze etc; 40% coasigurare pentru serviciile de laborator; costurile condițiilor hoteliere deosebite în spital (camera single); plata suplimentară a medicilor ce au dreptul să perceapă tarife peste cele decontate de casele de asigurări; plata diferenței între tariful cu amănuntul și cel decontat de sistemul de asigurări pentru protezele dentare, dispozitive medicale, ochelari de vedere, medicamente cu preț de referință etc.
Germania: 10 euro per consultație în ambulatoriu, per trimestru sau pentru consultațiile consecutive fără trimitere; 10 euro pentru ziua de spitalizare, până la un nivel maxim de 28 de zile pe an; 10% coasigurare pentru îngrijiri ce nu sunt furnizate de medic, ochelari de vedere, proteze, transport medical etc.; între 5 și 10 euro per cutie de medicamente; tratamente dentare (paroximativ 50-65% din preț).
Estonia (introduse în 2002): 3 euro per consultație în ambulatoriu; 1,5 euro pe zi de spitalizare – limitat la 10 zile. Croația (introduse în 2005)- 1,5 euro per consultație în ambulatoriu, se plătesc maxim 3 contribuție presonală pe lună; 7,5 euro pe episodul de spitalizare, Ungaria (introduse în 2007)-1,2 euro per consultație în ambulatoriu; 1,2 euro pe zi de spitalizare – limitată la 20 de zile; 4 euro pentru serviciile de urgență. Cehia (introduse în 2008)- 2 euro per consultație în ambulatoriu; 2 euro pe zi de spitalizare; 2 euro pentru serviciile de urgență. Bulgaria: taxă fixă de 1% din salariul minim pe economie pentru consultație în ambulatoriu; taxă fixă de 2% din salariul minim pe economie pentru zuia de spitalizare, pentru maximum 10 zile.
În timp ce autoritățile încearcă să explice beneficiile noului sistem, românii adună semnături împotriva lui.
Sistemul ar putea reuși dacă oamenii ar fi convinși că nu trebuie să mai dea șpagă și că, în loc de 50 de lei – atenția minimă pentru o consultație vor da 5 lei cu chitanță.Asta numai la medicul de familie.
Dispariția plăților informale îi irită, însă, pe mulți medici. Într-un sistem în care medicii au salarii rușinos de mici comparativ cu colegii europeni și sub cele ale avocaților, programatorilor sau bancherilor naționali, după minimum 15 ani de pregătire continuă și alți ani de studiu în specialitate. Chiar dacă persoanele cu venituri reduse nu vor plăti, grupările „anti” se vor folosi de ele pentru a bloca sistemul.
Modelul francez este ideal într-un sistem așezat de peste un secol. În haosul din sistemul românesc chiar și ideile bune mor, iar noul sperie.
Francezii plătesc un euro din buzunar, restul din asigurări. Românii ar putea plăti în total, într-un an, între 350 și 600 lei. S-ar interna de câteva ori ar vrea analize cât au nevoie și chiar o operație făcută de robot. N ar fi mult, comparativ cu ceea ce plătește acum.
Totuși cine îi dezvață de șpagă pe pacient și pe medic?
