Senatorii au adoptat, luni, o propunere legislativă privind aplicarea timbrului cultural pe fiecare tip de produs artistic – literar, cinematografic, teatral, muzical, de divertisment, arhitectural sau al artelor vizuale.
Potrivit propunerii legislative, ar urma să fie interzisă deținerea produselor artistice în vederea comercializării sau introducerea lor în circuitul comercial de către distribuitori fără ca acestea să aibă aplicat timbrul cultural.
Proiectul de act normativ a fost inițiat de mai mulți senatori și deputați PNL, PSD, UDMR și PNL, printre care se numără Tiberiu Bokor, Marko Bela, Mircea Diaconu, Sergiu Nicolaescu, Radu F. Alexandru, Iulian Urban, Varujan Vosganian, Theodor Paleologu, Victor Socaciu, Teodora Trandafir, Raluca Turcan și Mădălin Voicu.
„Această prevedere se impune ca urmare a faptului că produsele artistice sunt tipărite cu cod de bară, nemaiexistând, astfel, posibilitatea verificării dacă valoarea timbrului cultural este adăugată la prețul de vânzare a produselor artistice. (…) În plus, s-au constatat disfuncționalități privind modul de încasare de către uniunile de creatori a sumelor reprezentând valoarea timbrelor”, se menționează în expunerea de motive a propunerii legislative.
Prin inițiativa legislativă nu sunt modificate procentele pentru determinarea valorii timbrului cultural, care au fost menținute la nivelul actual. Astfel, timbrul literar reprezintă 2% din prețul de vânzare al cărții de beletristică și 0,20 de lei din prețul de vânzare al manualelor de literatura și al culegerilor de texte comentate. Timbrul cinematografic este de 2% din prețul de vânzare al unui bilet, timbrul teatral este de 5% din prețul unui bilet. Timbrul muzical și cel folcloric sunt de 5% din prețul unui bilet și 2% din prețul fiecărui produs video sau audio cu caracter muzical înregistrate. Timbrul de divertisment este de 3% din prețul biletului, iar timbrul arhitecturii de 0,5% din valoarea investiției.
Plenul Senatului a adoptat această inițiativă legislativă cu 97 de voturi „pentru”, cinci „abțineri” și trei voturi „împotrivă”, în calitate de primă Cameră sesizată.
