Curtea Constituțională nu va mai avea doar rol consultativ în procedura de suspendare din funcție a președintelui, un aviz negativ al acestui for ducând la întreruperea procedurii, rezultă din proiectul de revizuire a Constituției trimis de șeful statului Consiliului Legislativ.
În Constituția actuală, alineatul 1 al articolului 95 referitor la suspendarea președintelui prevede că, „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale” și că „președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută”.
Proiectul de modificare a legii fundamentale, postat, miercuri, pe site-ul Administrației Prezidențiale, arată că, „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul majorității membrilor săi, după obținerea avizului Curții Constituționale cu privire la gravitatea faptelor și încălcarea Constituției”.
Aceluiași articol îi este adăgat un alineat, 1’, conform căruia „continuarea procedurii de suspendare este condiționată de avizul favorabil al Curții Constituționale”, iar „președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută”.
Un alt alineat prevede că, în cazul unui aviz negativ din partea Curții Constituționale, procedura de suspendare va înceta”.
În aprilie 2007, Curtea Constituțională a dat aviz negativ solicitării privind suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, deși judecătorii au constatat anumite încălcări constituționale ale șefului statului, însă au lăsat la aprecierea Parlamentului gravitatea faptelor ce i se imputau președintelui.
„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, constată că propunerea de suspendare din funcție a domnului Traian Băsescu, Președintele României, prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, de 182 de deputați și senatori, la data de 21 martie 2007, se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului care, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție”, se arăta în avizul Curții.
Însă, potrivit Constituțiuei în vigoare, procedura a continuat, iar președintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcție. La referendumul din 19 mai 2007, împotriva demiterii președintelui Traian Băsescu au votat 74,48% dintre cei care s-au prezentat la urne, iar pentru demiterea acestuia s-au pronunțat 24,75%, prezența fiind de 44,45%, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).
În 4 iulie 2007, președintele Traian Băsescu declara, într-o emisiune televizată, că prea multe decizii fundamentale sunt influențate de Curtea Constituțională, el reproșând acesteia că a validat votul Parlamentului de suspendare a sa, în condițiile în care el nu a încălcat Constituția.
Băsescu a menționat că afirmația sa potrivit căreia prea multe decizii fundamentale sunt influențate de Curtea Constituțională este o constatare și că nu știe dacă ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare.
Președintele a reproșat Curții Constituționale că a validat votul celor 322 de parlamentari care au decis suspendarea sa, deși el nu încălcase Constituția.
„Curtea Constituțională avea posibilitatea să stopeze un abuz”, a spus atunci Traian Băsescu.
