Puține femei din România știu exact ce drepturi au sau către ce instituții să se îndrepte în cazul în care sunt victimele discriminării, motiv pentru care Blocul Național Sindical (BNS) va implementa un proiect privind sprijinirea femeilor și va reducerea discriminărilor de pe piața forței de muncă.
Femeile din România sunt plătite mai prost decât bărbații în medie cu 7,3 la sută pentru același număr de ore de muncă, lucrând în aceleași condiții ca și bărbații, de regulă pe posturi similare, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, președintele confederației sindicale, Dumitru Costin.
În sectorul public femeile sunt mai discriminate din punct de vedere al veniturilor decât în sectorul privat. Ele primesc salarii mai mici decât bărbații pe posturi ce presupun condiții similare de educație și pregătire profesională.
Femeile din România nu se încumetă să aibă afaceri proprii. Numărul femeilor patron/lucrător pe cont propriu este de 4 ori mai mic decât al bărbaților.
Bărbaților le revin câștiguri salariale medii superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe regăsindu-se în industria prelucrătoare (32,9 la sută), intermedieri financiare și asigurări (31,3 la sută), comerț ( 25,6 la sută), hoteluri și restaurante (23,9 la sută), informații și comunicații (17,7 la sută), sănătate și asistență socială (17,4 procente) și învățământ (16 la sută).
Rata de ocupare a femeilor este semnificativ mai mică decât cea a bărbaților, respectiv 51,7 la sută pentru femei față de 64,9 procente pentru bărbați, în condițiile în care multe femei sunt ocupate în agricultură, iar accesul la funcții de conducere superioare este mult mai dificil pentru femei.
În plus, oricât de competente și de pregătite ar fi din punct de vedere profesional, femeile din România sunt încă nevoite să accepte locuri de muncă sub nivelul lor de calificare, tributare unei mentalități care le-a trimis „la cratiță” chiar și în ultimii 20 de ani, a declarat, vineri, vicepreședintele BNS, Mariana Kniesner.
„Cu excepția marilor orașe ca București, Cluj, Constanța și Brașov – aglomerări urbane cu un nivel de trai crescut – România practică discriminarea de gen la scară largă, în cel mai tacit mod cu putință, aproape inobservabil dacă nu ar exista cele câteva date statistice legate de salarii și de gradul de ocupare”, a subliniat Kniesner.
Blocul Național Sindical a primit în ultimii cinci ani sute de sesizări din partea femeilor din sindicate, prin care acestea acuzau discriminările și cereau organizațiilor să facă ceva pentru eliminarea inegalităților sau, cel puțin, pentru sprijinirea femeilor care doreau să avanseze în carieră, „dar se loveau de refuzuri nejustificate”, a precizat vicepreședintele BNS.
„Pornind de la aceste sesizări și folosindu-se de oportunitățile oferite de Fondul Social European – Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), BNS a elaborat proiectul strategic ESTHR, pe care urmează să îl implementeze în parteneriat cu Consorzio ABN Impreza Sociale (organizație de tip social din Italia) în următorii doi ani și care ajunge la o valoare de 2, 5 milioane de euro”, a spus Mariana Kniesner.
Scopul general al proiectului este acela de a promova și dezvolta principiul egalității de șanse în societatea românească, încercând, concomitent, să reducă discriminările pe criterii de gen existente în piața forței de muncă.
Doar în puține cazuri companiile au reglementări interne în ceea ce privește discriminarea la locul de muncă. Acolo unde există reglementări, acestea nu sunt cunoscute de salariați, nu sunt suficient de clare sau nu sunt suficient explicate și promovate. În plus, managerii elaborează aceste reglementări fără consultarea sindicatului sau a salariaților.
De asemenea, 43 la sută dintre persoanele intervievate nu știu dacă există reglementări în companie împotriva discriminării, 27 la sută afirmă că nu există așa ceva și 30 de procente declară că au cunoștință de astfel de reglementări.
Aproximativ 7 la sută dintre femeile intervievate au declarat că au avut probleme la locul de muncă din cauza genului, femeile consideră că discriminarea se manifestă în special în ceea ce privește accesul la formare profesională și oportunități în carieră, în timp ce pentru bărbați gradul de discriminare este ridicat și foarte ridicat în special în ceea ce privește accesul la ocupare.
Doar 40,39% din persoanele intervievate consideră că salariile sunt transparente și egale pentru muncă egală.
BNS își propune ca, până la finalul proiectului, să schimbe mentalitățile actuale și să pună bazele unui nou tip de cultură care plasează femeile pe aceeași treaptă de valoare cu bărbații, având drepturi similare din punct de vedere financiar sau al oportunităților de dezvoltare personală ori profesională.
„Chiar și în cel mai rău caz, presupunând că societatea va respinge o schimbare rapidă de abordare, proiectul tot va avea câteva rezultate concrete, ale căror efecte se vor vedea în timp. Acestea se referă la o radiografie detaliată a discriminărilor existente pe piața muncii din România, o informare corectă și completă a femeilor cu privire la egalitatea de șanse, la drepturile pe care le au și la modul în care trebuie să acționeze atunci când se confruntă cu discriminări, birouri de consiliere și ajutor destinate celor care doresc să își deschidă o afacere, locuri de muncă nou create care vor fi ocupate de femei, câte un premiu în valoare de aproximativ 25.500 de lei acordat unui număr de 40 de femei în baza unor planuri de afaceri pe care acestea doresc să le dezvolte, o mai mare implicare a femeilor în structurile de decizie ale sindicatelor, plus o mai bună promovare a intereselor acestora la nivel local, regional și național”, a adăugat Mariana Kniesner.
Prin intermediul unei cercetări la nivel național pe un eșantion de 100.000 de persoane, Blocul Național Sindical și partenerul italian vor analiza cu exactitate felul în care se manifestă discriminarea în România și caracteristicile acesteia în funcție de specificul fiecărei zone.
Acest sondaj de opinie se va face în 200 de companii și instituții din diverse domenii de activitate și va folosi ca instrumente două chestionare distincte aplicate managerilor și lucrătorilor.
Promovarea egalității de șanse în administrațiile publice românești se va face prin intermediul unei publicații, un ghid menit să le informeze pe femei cu privire la cele mai bune metode de a crește în carieră în cadrul administrației publice, măsuri pe care le pot lua pentru a concilia și echilibra viața de familie cu cea profesională, precum și informații despre legislația în domeniul egalității de șanse la nivel național și european.
Ghidul va ajunge la aproximativ 5.000 de instituții – autorități publice românești, organizații neguvernamentale, autorități publice italiene.
În Brăila, Iași, Pitești, Sibiu, Timișoara, Oradea, Tg. Jiu și București, BNS va înființa câte un birou de consiliere dedicat femeilor. Acest birou va oferi sfaturi de dezvoltare personală și profesională și consultanță pentru femeile care doresc să își deschidă propriile afaceri.
„Punctele de egalitate” vor avea câte trei angajate fiecare (femei care vor beneficia de programe speciale de pregătire) și vor funcționa inclusiv după terminarea proiectului, când BNS va prelua sarcina achitării salariilor personalului operativ, a precizat Costin.
Dintre cele aproximativ 13.500 de femei care se estimează că vor apela la serviciile „punctelor de egalitate”, BNS va selecta 40 de persoane care vor beneficia de premii în valoare de 25.500 de lei necesare deschiderii unei afaceri. Selecția se va face în baza planurilor antreprenoriale prezentate de acestea.
Femeile reprezintă numai 10 la sută din parlamentarii români. Situația prezenței femeilor în administrația publică (2008-2012) se prezintă astfel: în consilii județene – 12,6 la sută (județele cu cea mai slabă reprezentare sunt Neamț – nicio femeie, Brașov – 2,8 la sută, Caraș – Severin – 3,3 la sută), în consilii locale – 10,8 la sută (județele cu cea mai slabă reprezentare sunt Bistrița Năsăud – 6,5 la sută, Suceava – 6,9 la sută), prefecturi – 4,7 la sută (două femei din 42 de prefecți), primării – 3,5 la sută.
Rezultatele unui Eurobarometru special ce a avut ca temă centrală discriminarea în Uniunea Europeană (publicat în ianuarie 2007) arată că 32 la sută dintre români consideră că există discriminare de gen.
Conform Strategiei Europene de Ocupare, rata de ocupare a femeilor la nivel european trebuie să ajungă la 60 la sută până în 2010. La momentul actual, România are o rată de ocupare în rândul femeilor de 51,5 procente.
Liniile directoare la nivel european au ca principale obiective creșterea participării pe piața forței de muncă, creșterea investițiilor în capitalul uman, menținerea pe piața muncii în special a persoanelor discriminate sau cu nevoi speciale.
