Consumatorii casnici din România plătesc prețuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce prețul gazelor este, după aceleași criterii, apropiat de media UE și mai ridicat decât în țări precum Luxembourg, Franța sau Belgia.
Deși românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute prețuri la gaze din UE și aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populației urcă aceste cifre până aproape de și chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat miercuri de Eurostat.
Astfel, consumatorii casnici din România plăteau, în a doua jumătate a anului trecut, 10,52 euro per 100 kWh de electricitate, în urcare cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2009. Raportat la puterea de cumpărare, prețul crește de aproape două ori, la 20,25 euro per 100 kWh, lăsând în urmă media UE, de 17,08 euro.
Spre comparație, francezii plătesc 15,98 euro per 100 kWh în termeni nominali, însă tariful ajustat în funcție de paritatea puterii de cumpărare este de 11,26 euro, puțin peste jumătate din cel calculat în cazul României și cu mult sub media UE.
Franța are astfel cele mai mici tarife la electricitate din Uniunea Europeană raportat la veniturile populației, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) și Marea Britanie (14,32 euro).
De altfel, România este pe locul al șaptelea în UE în funcție de prețurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare.
Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) și Germania (23,2 euro).
În termeni nominali, cele mai reduse prețuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia și România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) și Belgia (19,7 euro).
Pentru gaze naturale, românii au plătit în a doua jumătate a anului trecut 7,73 euro pe gigajoule, în urcare cu 4,3% față de aceeași perioadă din 2009, se arată în raportul Eurostat. Raportat la puterea de cumpărare, tariful crește de aproape două ori, la 14,88 euro, însă rămâne sub media UE, de 15,88 euro.
Francezii beneficiază și în cazul gazelor de prețuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deși tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule.
Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici prețuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) și Franța (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) și Suedia (23,8 euro).
După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) și Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) și Olanda (19,8 euro).
ANRE a anunțat, vineri, că prețul gazelor naturale achitat de populație și producătorii de energie termică va fi menținut până la 1 iulie 2012, dar consumatorii industriali vor plăti cu 10% mai mult începând de la 1 iulie 2011.
Totodată, prețul final reglementat al gazelor „crește în medie cu circa 10% pentru consumatorii non-casnici, cu excepția producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice care este destinată consumului populației, începând cu 1 iulie 2011”.
FMI a cerut Guvernului să prezinte, până în luna septembrie, un calendar etapizat de liberalizare a prețurilor gazelor naturale, până în 2013 în cazul companiilor și din 2013 în 2015 în cazul populației. Liberalizarea prețurilor vizează și sectorul energiei electrice.
Piața furnizorilor de gaze din România către consumatorii finali este împărțită între E.ON (Germania), GDF Suez (grup franco-belgian) și o divizie a OMV Petrom. Compania controlată de grupul OMV se ocupă mai mult de producția de gaze, alături de societatea de stat Romgaz.
Principalii jucători de pe piața furnizării de electricitate sunt cele trei filiale încă neprivatizate ale Electrica (Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord), alături de CEZ (Cehia), E.ON și Enel (Italia).
