Persoanele care cer redobândirea cetățeniei române nu sunt testate privind cunoștințele de limbă, legea pornind de la prezumția că acestea vorbesc limba română, astfel că se ajunge în situația în care, la depunerea jurământului, acestora le este refuzată cetățenia pentru că nu știu limba română.
Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), Nicoleta Ecaterina Eucarie, a explicat, marți, în fața Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților, procedura prin care o persoană poate cere redobândirea sau acordarea cetățeniei române, aceasta fiind invitată în urma numărului mare de petiții depuse de solicitanți care se plâng de termenele prea lungi de soluționare a dosarelor.
Întrebată de deputați dacă au fost cazuri în care persoane care nu cunoșteau limba română au primit totuși cetățenia, Eucarie a precizat că, în ceea ce privește redobândirea cetățeniei, în special pentru cetățenii moldoveni, legea prezumă că aceștia vorbesc limba română, astfel că este eliminată etapa interviului.
Eucarie a subliniat că pentru această categorie „redobândirea cetățeniei române este o reparație morală”, astfel că procedura de soluționare a dosarelor nu prevede un test de limbă română sau un interviu.
Președintele ANC a mai spus că, totuși, se face o triere la momentul depunerii jurământului, când autoritățile române pot vedea dacă persoanele respective cunosc, într-adevăr limba română. Astfel, chiar dacă au ajuns la această etapă finală de depunere a jurământului, solicitanților le poate fi respinsă cererea, dacă se dovedește că nu vorbesc românește.
Membrii Comisiei pentru abuzuri au propus, în acest caz, inițierea unei modificări legislative care să rectifice acest aspect și să includă o verificare a nivelului de limbă română cunoscut de fiecare petent.
Președintele ANC a mai fost întrebată de președintele Comisiei pentru abuzuri, deputatul Ioan Stan, ce măsuri se pot lua pentru reducerea numărului de petiții vizând urgentarea soluționării dosarelor depuse la instituție.
Aceasta a răspuns că cererile de redobândire a cetățeniei sunt soluționate în timpul prevăzut de lege, respectiv până la cinci luni. În cazul în care dosarele nu sunt complete, termenul se poate prelungi până la nouă-zece luni.
Ecaterina Eucarie a mai precizat că, în ultimele luni, instituția pe care o conduce a reușit reducerea numărului de petiții privind stadiul în care se află dosarele, atât prin înființarea a cinci birouri teritoriale, cât și prin operaționalizarea unei linii telefonice și a unui e-mail. De asemenea, din 7 martie, toate ordinele de redobândire a cetățeniei aprobate de președintele ANC sunt postate pe site-ul autorității, iar în urma semnării unui protocol cu Ministerul Afacerii Externe, acestea sunt transmise imediat la consulatele din Chișinău, Bălți și Cahul.
Eucarie a mai spus că petenții nu fac distincția între cererea de redobândire a cetățeniei și cererea de a afla stadiul în care se află dosarul, menționând că legea obligă ANC să comunice doar ordinul final.
Președintele ANC a explicat că, săptămânal, se soluționează aproximativ șase-șapte ordine colective, fiecare vizând 400-420 de persoane. Astfel, se ajunge la soluționarea a peste 9.500 de cereri pe lună.
În ceea ce privește unele petiții în care s-a reclamat faptul că, în unele situații, la dosar nu se adaugă și cazierul solicitantului, Eucarie a spus că nu a existat niciun caz în care acest document să fie eliminat. Ea a explicat că au fost cazuri în care erau înregistrate dosare chiar și din anul 2002, când procedura de verificare era diferită. Astfel, datele depuse de petent la dosar, la acea vreme, erau suficiente, însă în contextul în care dosarul se soluționează în anul 2011, se fac demersuri pentru ca acesta să fie completat în funcție de legislația în vigoare. Funcționarii ANC nu au mai cerut, în această situație, cazierul petenților, ci îl solicită de la autoritățile statului în care acesta este domiciliat și îl adaugă la dosar.
O altă problemă discutată a fost cea a „intermediarilor” care cer bani oamenilor pentru a interveni pe lângă funcționari ANC pentru a influența urgentarea dosarului.
„Nu știu cum ar putea intra în posesia datelor personale ale celor care au depus cereri, eventual puteau să intre în posesia acestor date în urma comunicării oficiale”, a spus Eucarie, explicând că acești intermediari aflau datele de contact ale solicitanților după ce autoritățile române le trimiteau, prin poștă, comunicarea prin care erau invitați la depunerea jurământului. Eucarie a precizat că 80-90 la sută dintre acești cetățeni și-au schimbat domiciliul, astfel că aceste comunicări nu mai ajung la ei.
Deputații din comisie au atenționat, astfel, că procedura de comunicare oficială a aprobării unui ordin este netransparentă și că se dă naștere la rețele de trafic de influență.
Ecaterina Eucarie a precizat că procedura a fost urgentată în ultimele luni tocmai pentru a elimina acești „intermediari”, subliniind că abia în toamna anului trecut ANC a ajuns să funcționeze la capacitate normală.
Referindu-se la avizele ce trebuiesc emise de autoritățile moldovene pentru a certifica „loialitatea” solicitantului de cetățenie față de statul român și demnitatea acestuia, Eucarie a subliniat că emiterea lor este obligatorie, în vreme ce mențiunile din aviz au caracter consultativ. În cazul în care există contradicții între mențiunile din aviz și informațiile deținute de ANC, avizul se retrimite la instituția respectivă, pentru a le clarifica.
Comisia pentru abuzuri urmează să decidă dacă lămuririle date de președintele ANC au fost suficiente sau dacă va mai fi invitat la audieri, eventual alături de unii dintre petenți, pentru a lămuri unele aspecte legate de procedură.
