Polițiștii români au confiscat 1,6 tone de droguri, anul trecut, când s-a înregistrat și cea mai mare captură de supefiante din România, respectiv a fost identificată cantitatea de 1,2 tone de cocaină, în valoare de 40 de milioane de euro, ajunsă în containere la Constanța din Brazilia.
Comparativ cu anul 2008, cantitățile de droguri confiscate în anul 2009 au crescut cu aproximativ 400 la sută, iar valoarea totală de piață a stupefiantelor capturate este de aproximativ 167 de milioane de euro.
În anul 2009, polițiștii specializați în combaterea traficului și consumului de droguri au constatat 3.124 de infracțiuni și au cercetat 2.877 de persoane, 401 dintre acestea, în stare de reținere/arest preventiv.
Au fost destrămate 92 de grupări formate din 560 de persoane (dintre care 284 arestate), pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală.
Ca urmare a activităților desfășurate de polițiștii de combatere a criminalității organizate, sub supravegherea procurorilor, în dosarele penale aflate în lucru la nivelul DIICOT, în cursul anului 2009 au fost întocmite 337 de rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 875 de inculpați, pentru săvârșirea a 1.409 infracțiuni.
Anul trecut au fost confiscate 24.005 comprimate, 1633,95 kilograme de droguri, dintre care 1368,858 kilograme de droguri de mare risc (cocaină, heroină, amfetamine etc.) și 265,096 kilograme de droguri de risc (cannabis, hașiș, barbiturice etc).
Drogurile reprezintă o problemă complexă, un atac permanent asupra sănătății populației care provoacă dezechilibre în funcționarea normală a societății, arată Poliția Română.
România se află la răscrucea principalelor rute de trafic de droguri între Orient și Vestul Europei: „ruta balcanică” Turcia – Bulgaria – România – Europa Occidentală, prelungire a „căii africane” Egipt – Iran și Irak – Turcia, „drumul asiatic” China – Rusia – Ucraina – Republica Moldova – România, „calea Americii de Sud”, de unde vine cocaina pe cale maritimă, prin Marea Mediterană și pe cale aeriană, prin aeroporturi internaționale.
Cele mai traficate droguri prin România sunt cannabisul, heroina și comprimatele ecstasy, cocaina ocupând abia poziția a patra, întrucât este un drog mult mai scump și mult mai greu de obținut.
La nivelul național, cocaina, produsă din frunzele de coca, este un drog al marilor orașe. Polițiștii antidrog au constatat că transportul cocainei se face în peste 90 la sută dintre situații prin intermediul unor cărăuși. În aceste cazuri, cantitățile ce pot fi transportate nu sunt foarte mari (până la 800 de grame), dar frecvența ridicată cu care se pot efectua astfel de transporturi devine o problemă pentru formațiunile antidrog din orice stat.
În ceea ce privește heroina, ruta de trafic a acestui drog a rămas stabilă în zona balcanică, ramura nordică incluzând și România. În același timp, s-a prefigurat o rută dinspre Ucraina spre Europa de Vest, având ca țară de tranzit România.
Drogurile ușoare, cu caracter „recreativ”, precum hașișul și cannabisul, sunt printre cele mai traficate/consumate stupefiante. Cannabisul (sau derivatele din acesta, cunoscute sub numele de marijuana și hașiș) este o substanță naturală, obținută dintr-o plantă. De altfel, cannabisul rămâne drogul cel mai căutat, pentru prețul său mic, acesta fiind procurat din culturi ilicite indigene, din floră spontană locală sau, în mai puține cazuri, pe relații externe. Majoritatea cantităților de cannabis ajung să fie distribuite și consumate pe raza celor mai importante centre de învățământ superior.
Municipiul București asimilează cea mai mare parte din cantitățile de droguri traficate și consumate la nivelul întregii țări, în special în ceea ce privește traficul și consumul de heroină și ecstasy.
Producția, distribuția și consumul de amfetamine și ecstasy rămân o problemă majoră la nivel european cu repercusiuni iminente și în zona sud-est europeană, o nouă rută fiind organizată prin țara noastră, dinspre Europa de Vest către Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu.
Ecstasy este un drog psihoactiv sintetic cu proprietăți stimulente și halucinogene. Acesta conține variații chimice ale amfetaminei si un halucinogen, cel mai adesea mescalina, și este utilizat frecvent în combinație cu alte droguri. Este clasificat drept amfetamina halucinogenă.
Amfetaminele reprezintă cel mai impur drog existent pe piață. Se prezintă sub forma unui praf alb-murdar sau gri.
În ultima perioadă a crescut consumul și, implicit, traficul de droguri sintetice, în special în rândul tinerilor din marile aglomerări urbane. Potrivit datelor existente, România nu reprezintă o țară „sursă” pentru aceste droguri (amfetamine, ecstasy, MDMA), ci mai degrabă o țară de tranzit sau o țară de destinație.
De asemenea, în anul 2009 s-a intensificat comercializarea prin intermediul „magazinelor de vise” a unor amestecuri de plante numite „etnoplant” și a unor comprimate sau capsule care conțin derivați de piperazină, BZP și TFMPP, care în prezent nu sunt în tabelele prevăzute de lege cu substanțele stupefiante aflate sub control.
Au fost dezvoltate metode specifice pentru identificarea acestora, iar pentru introducerea noilor droguri sub incidența Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și a Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, la Ministerul Sănătății a fost constituit un grup de lucru din care fac parte și specialiști ai Poliției Române.
În activitatea infracțională referitoare la traficul și consumul de droguri, polițiștii au identificat unele tendințe: implicarea cetățenilor români în traficul de droguri, inclusiv în străinătate, determinată de obținerea unor câștiguri rapide și consistente; cetățenii români continuă să reprezinte un segment important de cărăuși ai diferitelor rețele de traficanți, fiind semnalați ca arestați în diferite țări ale lumii; mulți dintre aceștia au fost recrutați în afara granițelor României, însă există și în țară rețele de traficanți care se ocupă cu recrutarea și trimiterea cărăușilor în țările de origine a drogurilor, destinația finală fiind Europa de Vest sau, mai recent, Europa Nordică; implicarea în activități de trafic de droguri (de la procurare până la distribuția stradală) a unor familii, acest tip de infracționalitate devenind un adevărat mod de viață pentru acestea; veniturile obținute îi vor determina pe traficanți sau dealeri să se implice activ în activități de spălare a banilor; se constată o preocupare a traficanților pentru substanțele neclasificate care nu sunt supuse controlului în vederea traficării către zonele de producție a drogurilor; se menține pericolul apariției de laboratoare clandestine de droguri în cât mai diverse locuri; de precizat că momentan nu nu există elemente care să conducă la ideea că România este o țară de producție a drogurilor.
Într-o sinteză a celor mai importante cazuri de droguri rezolvate este indicat cel soluționat de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța – Serviciul Antidrog, care au capturat în luna ianuarie 2009, aproximativ 1.080 de kilograme de cocaină (conform Raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor) disimulate în două containere sosite în Portul Constanța, expediate din Brazilia. Polițiștii au depistat trei persoane. Ca urmare a colaborării cu autoritățile braziliene și americane, alte opt containere (cu destinația Port Constanța), conținând cantitatea de 3.800 de kilograme de cocaină, au fost identificate și capturate în Brazilia.
Un alt caz este operațiunea „Wind”, care a fost realizată în colaborare cu autoritățile maghiare. Polițiștii antidrog din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate a IGPR, împreună cu lucrători vamali, au interceptat în luna mai 2009 cantitatea de aproximativ 200 de kilograme de cocaină introdusă în România prin Portul Constanța de o grupare formată din cetățeni români și maghiari. În urma derulării acțiunilor specifice, împreună cu ofițeri ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, au fost arestate cinci persoane. Destinația drogurilor era Ungaria.
Operațiunea „Amsterdam”, realizată în colaborare cu autoritățile olandeze, a fost o acțiune întreprinsă de Serviciului Antidrog din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din IGPR, în urma căreia, în luna martie 2009, au fost arestate trei persoane implicate în traficul a 11.245 de comprimate ecstasy. În urma investigațiilor a reieșit faptul că pastilele erau aduse din Olanda și urma să fie comercializate pe piața românească.
Operațiunea „Alexander”, desfășurată de BCCO București în colaborare cu autoritățile bulgare, s-a soldat arestarea, în luna iulie a anului trecut, a 42 de persoane, dintre care trei cetățeni bulgari implicați în traficul internațional de droguri de mare risc. Au fost confiscate aproximativ 2,5 kilograme de heroină. Din cercetări a reieșit că drogurile erau procurate din Bulgaria și Turcia, și introduse în România în vederea distribuirii în Municipiul București.
În cadrul operațiuni „EGIPT”, polițiștii antodrog au identificat și arestat, în luna decembrie 2009, 14 persoane, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, trafic intern și internațional de droguri de mare risc, furt calificat cu consecințe deosebit de grave, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, efectuarea fără drept a operațiunilor cu arme și muniții, modificarea fără drept a marcajelor de pe arme letale. Datorită activităților specifice desfășurate, polițiștii au reușit să recupereze 35 de arme dintre cele sustrase în cursul lunii ianuarie 2009 de la Unitatea Militară din comuna ilfoveană Ciorogârla, precum și mai multe încărcătoare pentru aceste tipuri de arme.
În cazul „Suceava”, polițiștii antidrog au destructurat, în luna iulie a anului trecut, un grup infracțional organizat, format din 14 membri care au racolat 93 de tineri români (cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani), pentru transport de droguri de mare risc, pe ruta Turcia – Europa de Vest, Turcia – China sau America de Sud – Vestul Europei, în beneficiul unor rețele internaționale de traficanți de droguri. Dintre cărăuși, 55 au fost arestați în diverse țări precum Italia, Guineea, Belgia, Germania, Olanda, Norvegia, Cehia, Turcia, Venezuela, România, Brazilia, Argentina, Peru, Uruguay, Grecia, Franța, Irlanda, Spania, Ecuador, Maurițius și Elveția, fiind identificate aproximativ 106 kilograme de heroină/cocaină, transportată prin metoda îngurgitării sau disimulării în bagaje.
