Peste 75 la sută din unitățile de învățământ din România sunt afectate de fenomene de violență, circa trei la sută dintre copii și tineri cad victime violențelor, iar 80 la sută dintre cadrele didactice se plâng de agresivități, potrivit rezultatelor unei anchete prezentate, ieri, la un seminar.
Ciprian Ciucu, PR Manager la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), organizatorul seminarului „Școala spune NU violenței! – Modalități de prevenire a violenței în școală”, a deschis sesiunea prezentând violența în școlile din România ca un „fenomen durabil”, care „exista, dar nu era conștientizat”. El a subliniat că acest fenomen nu trebuie generalizat, dar că este nevoie de intervenții asupra „megasistemului” de învățământ, a cărui incapacitate a dus la alterarea percepției elevilor asupra activităților școlare.
Fenomen global.
Potrivit expertului olandez al International Child Development Initiatives (ICDI), Nico Van Oundenhoven, violența în rândul copiilor este un fenomen global, care poate proveni din neglijența părinților și a societății, din sărăcie, agresiuni, discriminare și chiar boli precum SIDA. Expertul a îndemnat la informare despre programele pentru combaterea violenței și a propus jocurile și activitățile extrașcolare ca soluție pentru reducerea agresiunilor.
O altă perspectivă asupra violenței în unitățile de învățământ este aceea că relația dintre profesori și elevi ar trebui să funcționeze ca un parteneriat, în care fiecare să aibă ceva de spus. Astfel, a spus Mariana Nițelea, director la Biroul de Informare al Consiliului Europei în România, s-ar crea o „școală democratică și armonioasă” și o atmosferă pozitivă care nu ar îndemna la violențe.
„Noi măsuri vor fi explorate prin intermediul programului «Construirea unei Europe cu și pentru copii», pentru a elimina violența din școală și pentru a face în școală un loc în care copiii să învețe și să se bucure de drepturile lor”, a mai spus Mariana Nițelea.
O anchetă asupra violenței în școli demarată de UNICEF România, alături de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Institutul de Științe ale Educației și Institutul de Criminalistică, arată că proporția unităților de învățământ la nivelul cărora se înregistrează fenomene de violență depășește 75 la sută, în vreme de aproximativ trei la sută dintre copii și tineri cad victime ale violenței de orice fel.
Elevii nu sunt singurii supuși violențelor în școli, 80 la sută dintre pedagogi plângându-se de comportamente agresive din partea acestora, de la indisciplină la curs și absenteism, la agresiune nonverbală (35 la sută), lovituri și agresiuni fizice (sub 10 la sută).
Presa a făcut deservicii.
Presa, potrivit Ancăi Petreche, Inspector General la Direcția Învățământului Preuniversitar din cadrul MEC, a făcut un deserviciu programelor de combatere a violenței în școli, prin mediatizarea intensă a unor cazuri de agresiuni, în care elevii au fost etichetați ca agresori (în vreme ce legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului interzice astfel de publicitate). Inspectorul a mai spus că jurnaliștii scapă din vedere efectul unor asemenea știri și că se dau verdicte, uneori, înainte de a se fi întreprins vreo anchetă.
Modelul actual de tratare a violenței în școli, a spus Eugen Palade, de la Centrul Educația 2000+, ar trebui să includă dialog intercultural, sisteme de prealertă a violențelor, respectarea drepturilor omului și educația pentru cetățenie a tinerilor. El consideră că introducerea unor regulamente de ordine interioară mai stricte în școli reprezintă o „tentație a apelului la normă”, pe când oamenii au tendința naturală de a încălca regulile.
Astfel, o abordare îngustă a acestei probleme nu are șanse de reușită, a mai spus Palade, soluțiile stând în educație, comunicare și identificarea unor metode reale de combatere a violenței pentru fiecare școală în parte, nu într-o generalizare.
