Patronatele acceptă majorarea salariului minim doar dacă se îngheață restul salariilor

Patronatele acceptă majorarea salariului minim pe economie doar cu condiția înghețării celorlalte salarii până la ieșirea din criză, iar sindicatele cer ca discutarea acestei probleme să țină cont de politica salarială din România.
Președintele UGIR 1903, Cezar Corâci, a declarat, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii privind majorarea salariului minim pe economie, că patronatele și sindicatele au căzut de acord asupra unor principii și deziderate.
Corâci a precizat că patronatele au propus confederațiilor sindicatelor și reprezentanților Guvernului ca majorarea salariului minim să fie făcută doar în condițiile în care se renunță la grila unică din contractul colectiv de muncă unic la nivel național, astfel încât salariile care au valoarea peste salariul minim să poată fi înghețate până la finalizarea crizei economice.
Patronatele au explicat că majorarea salariului minim brut la 705 lei ar însemna pentru bugetul de stat o creștere de 18 la sută, iar pentru mediul privat o majorare de 14 la sută, care ar fi nesustenabilă.
„Ceea ce am propus noi este să gândim o creștere a salariului minim cu condiția renunțării la grilă, adică să creștem doar salariul minim. Noi, reprezentanții patronatelor, suntem solidari în această discuție”, a declarat Cezar Corâci.
Președintele UGIR 1903 a precizat că la nivel de ramură, salariul minim pe economie a fost deja negociat cu sindicatele și stabilit la 650 de lei și nu exclude varianta ca acesta să fie păstrat chiar în condițiile în care Guvernul va decide ca salariul minim la stat să fie de 705 lei.
Corâci a mai spus că s-a convenit, împreună cu sindicatele, că în negocierile privind stabilirea salariului minim ar trebui făcută și o reanalizare a politicii salariale din România.
La rândul său, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a declarat că a susținut necesitatea de a discuta despre salariul minim în contextul politicii salariale din România pentru că, altfel, orice discuție pe acest subiect, n-ar duce nicăieri.
„În opinia noastră, salariul minim pe economie care poate fi plătit este echivalentul a două frunze de smochin”, a declarat Dumitru Costin.
El a precizat că România are o legislație a muncii imperfectă, care este însă tolerată de toate guvernele din ultimii ani, care permite existența unor contracte de muncă deghizate și care tolerează evaziunea și frauda în piața muncii.
„Sistemul de securitate socială este foarte prost construit și de atâția ani nu vrem să-l reparăm. Dacă nu discutăm la pachet toate aceste probleme, nu vom găsi soluții pentru ca salariul minim pe economie să ajungă la valoarea reală”, a precizat Costin.
În opinia liderului BNS, salariul minim ar trebui să fie plata muncii prestate, care să asigure însă traiul de la o lună la alta și să nu mai determine lucrătorii să se înscrie pe listele de ajutor social.
„Ceea ce avem noi nu este un salariu minim pe economie. Este un fel de ajutor social. Am propus Guvernului să-și schimbe prioritățile”, a mai spus Costin, precizând că stabilirea salariului minim ar trebui să aibă legătură și cu valoarea coșului minim de consum.
În opinia sa, coșul minim de consum este construit în baza unor indicatori depășiți și pe structura actuală valoarea acestuia ar fi de 1.119 lei pe familie de salariați.
Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat, la rândul său, că salariul minim este un element de politică salarială, nu unul de protecție socială și că la stabilirea valorii lui se va ține cont și de valoarea coșului de consum.
El a mai adăugat că sunt aproximativ 800.000 de salariați care au contracte de muncă la valoarea salariului minim pe economie.
Mocanu a spus că aceasta a fost doar o primă întâlnire de consultare, iar negocierile care vor urma vor ține cont de evoluția salariului minim și pentru perioada care urmează, până la integrarea în zona euro.
Președinții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național au fost invitați, luni, la Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru a analiza evoluția salariului minim brut pe economie.
La întâlnirea din 27 august pe această temă, sindicatele au propus ca salariul minim în 2010 să fie 720 de lei, în 2011 să ajungă la 800 de lei, iar apoi să crească cu o sută de lei pe an, în timp ce patronatele au susținut o valoare a acestuia de 650 de lei pentru anul viitor, iar Guvernul a propus valoarea de 705 lei.
Inițial, sindicatele ceruseră ca salariul minim pe economie să crească din 2010 la 750 de lei, pentru a fi respectat acordul semnat anul trecut cu Guvernul.
Președinte UGIR-1903, Cezar Corâci, a spus atunci că salariul minim va crește din 2010, dar că nu crede că la 705 lei, ci că ar putea ajunge la 650 lei, precizând că nivelul salariului nu-i poate mulțumi pe bugetari, dar România nu-și permite să plătească mai mult în situație de criză.
Salariul minim prevăzut în legea de salarizare unitară va crește după 2010 peste nivelul de 705, stabilit pentru anul viitor, doar dacă numărul de angajați va fi redus astfel încât să permită respectarea țintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal în Produsul Intern Brut.
Prevederea este inclusă în lista amendamentor incluse în legea salarizării pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în 15 septembrie.