Afișarea rezultatelor finale ale examenului de bacalaureat a pus capăt emoțiilor candidaților, însă a readus în discuție o problemă recurentă, și anume diferențele mari dintre notele inițiale și notele după soluționarea contestațiilor.
O simplă trecere în revistă a notelor inițiale și a notelor finale, după contestații, mai ales la limba română, relevă diferențe însemnate, deloc puține, dintre cele două calificative.
Elevi notați într-o prima fază cu calificative modeste au fost apreciați de cea de-a doua comisie de evaluare cu note cu peste 2 puncte mai mari.
Sunt răsturnări mari de situație care stârnesc multe semne de întrebare în ceea ce privește obiectivitatea, corectitudinea și simțul de răspundere al celor care corectează aceste lucrări.
- Când 5,95 se transformă în 8,3 sau 7 se transformă în 9
Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie cazul unui elev de la Liceul Teoretic Filadelfia Suceava, absolvent de Filologie, care a obținut la proba la geografie 5,95, însă după contestație a fost evaluat cu 8,3, adică cu 2,35 puncte în plus.
O diferență consistentă deci, care poate face diferența la admiterea la facultate.
Un alt elev, de această dată de la Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava, Filologie, a primit la limba română nota 6,55, însă după contestație nota i-a fost mărită la 8,44 (+ 1,89 puncte).
De la același colegiu, un absolvent de la Științe sociale a fost notat inițial la limba română cu 7,65, iar după recorectarea tezei a primit 9 (+1,35 puncte).
Și tot la Colegiul „Petru Rareș”, de la specializarea Mate – info, un candidat a fost evaluat cu 8,25 la limba română, iar după contestații a primit 9,75 (+1,5 puncte).
Un alt caz interesant vine de la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni, unde un elev a fost notat inițial la limba română cu 5,8 și mai apoi cu 7,4 (+1,6 puncte).
Exemple relevante vin și de la Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului. Un absolvent de la Filologie are nota inițială la limba română 7,7, însă după recorectare a primit 9,45 (+1,75 puncte). Iar pentru un alt coleg, 7,8 de la aceeași probă a fost transformat în 9,2 după contestații (+1,4 puncte).
Lista abundă de astfel de exemple, de contestații soluționate în favoarea elevilor, cu diferențe considerabile.
Continuăm cu două cazuri de la Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” Suceava, unde la prima probă scrisă, un elev are 8 notă inițială și 9,35 notă după contestații (+1,35 puncte). Un coleg al său, are nota inițială 6,7 și nota finală 8,15 (+1,45 puncte).
La Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, un absolvent de Științe sociale a fost notat într-o primă fază, la limba română, cu 8,2, iar după recorectare a primit 9,5 (+1,3 puncte).
Un alt coleg, de la Științe ale naturii, a fost notat la aceeași probă cu 7,65, a făcut contestație, iar ulterior a primit 9,05 (+1,4 puncte).
- Ce spune legea
Potrivit metodologiei, în cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, în situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este transmisă spre a fi reevaluată altor doi profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluţionare a contestaţiei, este calculată din cele 4 note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Metodologia mai arată că nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menţionată, nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.
