Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului consideră criticile aduce subiectelor pentru proba orală la limba și literatura română a examenului de bacalaureat denigratoare pentru conducerea ministerului și motivate de interese politice.
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT) a răspuns, vineri, într-un comunicat de presă, criticilor apărute în presă în legătură cu balaureatul din acest an, „în scopul de a evita prejudicierea bunului mers al acestui examen și confuzia în rândul elevilor care se pregătesc pentru susținerea lui”.
Ministerul se referă la atacurile „unui grup de interese politice”: Cătălin Croitoru (membru al Partidului Democrat – Liberal și lider al Federației Educației Naționale), Ștefan Vlaston (președintele organizației „EDU CER”) și Florina Rogalski (autor de manuale), dar și Gheorghe Rădulescu (Asociația „EDU CER”) și Mihaela Gună (din partea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți).
„Aceste persoane și-au împărțit teme de atac și denigrare a demnitarilor și a Ministerului Educației, dar și a celor 900 de cadre didactice care au participat la elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat”, se arată în comunicatul ministerului.
De asemenea, comunicatul explică introducerea în programa de examen a unor texte nonliterare, despre Uniunea Europeană.
„Tânărul de 18-19 ani, care susține bacalaureatul în acest an școlar, nu trăiește într-o «eprubetă a criticii literare», ci în România anului 2008, membră a Uniunii Europene. De unde și prezența unor texte nonliterare fundamentale pentru înțelegerea lumii în care trăim: Declarația drepturilor omului, Ghidul cetățeanului român în UE, Uniunea Europeană în România. În școala românească actuală, limba și literatura română se studiază din perspectivă comunicativ-funcțională, și nu pentru cunoașterea în profunzime a unui domeniu specializat, așa cum ar dori autorii acuzelor. Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008 se cultivă dimensiunea europeană a României, și nu spiritul îngust și dogmatic al altor vremuri”, se mai precizează în comunicat.
Reacția MECT vine după ce șeful Comisiei de Educație și Cercetare a PDL, Cătălin Croitoru, susținea, în urmă cu săptămână, că subiectele pentru limba și literatura română de la proba orală a examenului de bacalaureat sunt în afara programei.
Croitoru, care este și lider al Federației Educației Naționale (FEN) aprecia că ministrul Educației, Cristian Adomniței, face „tot felul de schimbări pripite (…), insuficient gândite din cauza grabei dictată de programul de campanie”.
„După ce a purces la «decongestionarea programelor» prin care ministrul, numit pe bună dreptate Asteluței, urmărește probabil ca generațiile de elevi pe care le afectează să nu-i mai pună în dificultate pe miniștrii PNL și să aibă un nivel de cultură care să garanteze că la întrebarea «cine sunt cei mai frumoși și mai deștepți din țară?!» oglinda fermecată să poată răspunde «miniștrii PNL», iată că se arată și recidiva manifestată printr-o agresiune fără precedent asupra disciplinei Limba și literatura română”, mai susținea Cătălin Croitoru.
Acesta preciza și că protestul public al academicianului Eugen Simion, al cadrelor didactice de liceu și al părinților și elevilor de clasa a XII-a referitor la subiectele de la limba și literatura română – proba de examinare orală „este perfect îndreptățit și trebuie luate măsuri imediate pentru a preveni o catastrofă la notarea elevilor sau apariția unui fenomen de corupție în masă”.
Academicianul s-ar fi plâns, potrivit lui Croitoru, că la proba de limba și literatura română subiectul de literatură a fost înlocuit cu unul de comentare a unui text la prima vedere din cele patru stiluri funcționale ale limbii române.
„Absolvenții liceului românesc nu trebuie să fie capabili să vorbească despre Caragiale, Blaga, Călinescu, Eminescu, Bacovia, Stănescu, Sorescu, ci numai despre «Ghidul cetățeanului român în UE», «Raportul Tismăneanu» sau «Raportul de Sociologie Urbană și Regională»”, potrivit lui Croitoru.
Acesta susținea că astfel de subiecte se află în afara coordonatelor logice ale programei de liceu, „deoarece numărul de ore afectat secțiunii Comunicare în cei patru ani nu justifică existența la bacalaureat doar a acestui tip de subiect”, iar profesori nu sunt pregătiți să le noteze unitar.
De asemenea, Croitorul îi reproșa ministrului Adomniței publicarea foarte târziu, la sfârșitul lunii aprilie 2008, deși termenul era în 15 septembrie 2007, a subiectele pentru examenul de bacalaureat, doar pe site-ul Ministerului Educației, ceea ce nu a asigurat o preluare unitară pentru toți absolvenții de liceu.
Ca urmare, susținea liderul FEN, există riscul ca, la examenul de bacalaureat, prin „mijloace specifice corupției, să se amplifice și aprofundeze stimularea materială a profesorilor până la apariția unui fenomen de masă care va scapa de sub control”.
Croitoru a cerut retragerea imediată a acestor subiect și aplicare celor din 2007 pentru care elevii s-au pregătit deja.
La realizarea celor 43.500 de subiecte de bacalaureat au contribuit 1.209 experți, profesori de la catedră sau specialiști ai Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar (CNCEIP). Pentru fiecare disciplină au fost elaborate câte 300 de subiecte, împărțite în câte 100 pentru fiecare dintre cele trei categorii (subiectul I, subiectul II și subiectul III).
În prezent, 239.727 de elevi sunt înscriși în clasa a XII-a în învățământul preuniversitar de stat, fiind așteptați să participe la examenul de bacalaureat din 2008. Acestora li se adaugă elevii din învățământul particular, precum și cei proveniți din seriile anterioare, care doresc să promoveze examenul de bacalaureat în acest an.
Prima sesiune a examenului de bacalaureat din anul 2008 este programată între 23 iunie și 9 iulie, iar a doua, între 18 august și 1 septembrie.
