Mai mult de jumătate dintre români au venituri mai mici decât în 2009, situație în care se regăsesc nu doar personale de peste 35 ani cu nivel redus de educație, ca în aprilie-mai,ci și oameni mai tineri, cu educație și venituri medii,arată un studiu realizat pentru MEDIAFAX de compania 360insights.
Studiul de tip Omnibus efectuat de compania de cercetare de piață 360insights arată că 52% dintre românii din mediul urban au înregistrat scăderi ale venitului în 2010 comparativ cu 2009.
„Acest procent este pe de o parte îngrijorător de mare, însă în același timp este o reflexie coerentă a realității și a efectelor crizei asupra nivelului de trai. În lunile aprilie-mai ale acestui an declarau că ar avea veniturile scăzute 37% dintre românii din mediul urban. Acest procent a crescut semnificativ în ultimele trei luni, grupul celor ce au înregistrat diminuări ale veniturilor mărindu-se cu 15 puncte procentuale”, menționează sursa citată.
Dacă în aprilie-mai descreșterea era indicată doar de persoanele de peste 35 de ani, cu nivel scăzut de educație, de muncitori calificați sau necalificați, în lunile iulie-august plaja celor afectați s-a lărgit, scăderea veniturilor fiind resimțită și de persoanele de peste 25 ani, cu educație și venituri medii sau scăzute.
„Însă chiar dacă «ghearele» crizei cuprind din ce în ce mai mulți români, cei cu venituri mari și cei cu studii superioare rămân deocamdată cel mai puțin afectați”, se precizează în studiu.
Autorii studiului menționează că efectele crizei financiare au ajuns să fie „o normalitate cotidiană”, în condițiile în care la începutul anului trecut românii priveau cu detașare și optimism modul de evoluție a crizei, iar acum se declară cuprinși de acest fenomen.
„Admiterea acestui fapt vine împreună cu o stare generală de pesimism, neîncredere și dezolare. Totuși, odată ajunși la stadiul deplin de conștientizare a faptului că fenomenul «criza financiară» a invadat și spațiul lor, românii încearcă să aplaneze efectele negative ale acesteia. Printre măsurile pe care le găsesc mai la îndemână, românii fac reduceri în consum, cheltuind cu mai multă chibzuință sau caută surse alternative de câștig”, se arată în studiul 360insights.
Astfel, 66% dintre cei intervievați au răspuns că sunt în căutarea unor noi surse de venit, opțiune cel mai mult întâlnită printre persoanele care au înregistrat scăderea venitului și care prin această metodă vor să compenseze descreșterea.
Căutarea de noi venituri vine în principal din nevoia de a susține principalele cheltuieli ale unei gospodării, 85% dintre cei care caută noi surse de câștiguri având ca scop prioritar achitarea cheltuielilor de bază ale casei. Procentul rămas, de 15%, este rezervat celor care vor noi surse de venit pentru a-și menține zona de confort creată până acum. Acestea sunt persoanele cărora le este greu să renunțe la obiceiurile deja formate, încercând să își păstreze stilul de viață. Printre aceștia se numără persoane cu venituri mari sau educație superioară, dar și tineri între 25 și 34 de ani.
Pentru a face față diminuării veniturilor, 50% dintre români au redus cheltuielile pentru anumite categorii de produse și servicii, precum alimente, utilități și cele legate de vacanțe și concedii.
În plus, nici electrocasnicele sau piesele de mobilier nu mai sunt o prioritate, și nici accesoriile vestimentare.
Mai mult, 29% din cei intervievați susțin că se gândesc să meargă la muncă în străinătate, pentru a câștiga mai mulți bani, printre aceștia regăsindu-se în principal românii fără loc de muncă, precum și cei cu un nivel mai scăzut de educație sau venit.
La polul opus, cercul celor optimiști, neatinși de criză, este destul de restrâns. Astfel, doar 14% dintre românii din mediul urban afirmă că nu au fost afectați de criză, ci dimpotrivă le merge din ce în ce mai bine.
„Această stare de bine este caracteristică persoanelor cu venituri mari, cât și celor cu studii superioare”, se mai spune în studiu.
Studiul 360insights a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane, reprezentativ la nivel urban, pe persoane cu vârste cuprinse între 16 și 64 ani. Culegerea datelor a avut loc în lunile iulie-august 2010.
