Propunerile de modificare a proiectului Codului Administrativ al României, formulate de primarul Sucevei, Ion Lungu, alături de alți primari de municipii, vor fi analizate de Guvern pentru a fi introduse în actul legislativ care ar urma să fie finalizat anul acesta.
„Luni am participat la Comitetul Director al Asociației Municipiilor din România, unde au fost discuții aprofundate pe tema proiectului Codului Administrativ al României. Este necesar un Cod Administrativ unic, în care să fie prevăzute toate lucrurile aferente administrației locale și centrale, pornind de la prefect, primar etc.”, a spus Ion Lungu, care deține funcția de vicepreședinte al AMR.
Printre problemele puse în discuție este și transformarea funcției de prefect din cea de înalt funcționar public în demnitar.
„Avem o situație incertă și în ceea ce privește primarul. Nu prea știm ce suntem astăzi. Legea 215 spune că îndeplinim o funcție de administrație publică, în altă parte ne asimilează funcționarilor publici… În măsura în care prefecții vor fi considerați demnitari, vrem să fie și primarii asimilați acestei categorii. Și în privința drepturilor salariale sunt probleme, nu avem spor de vechime, atât primarii, cât și viceprimarii”, a spus Ion Lungu.
Un alt aspect important care ar putea fi modificat, în baza propunerilor formulate de AMR, este trecerea instituțiilor de interes local în subordinea primarului, așa cum era până în 2001.
„Implicarea primarului în rezolvarea problemelor de la Termica, TPL, ACET, adică toate unitățile subordonate primăriei, este foarte importantă. Când e vorba de alocare de fonduri, toți vin la primar să ceară, dacă ceva merge prost acolo, de vină este primarul… Atunci, corect ar fi ca aceste instituții să fie în subordinea primarului, în calitate de șef al administrației locale”, a menționat edilul sucevean.
Alte solicitări venite de la primarii din țară au vizat modificarea condițiilor de aprobare a proiectelor de hotărâre de Consiliu Local privind problemele de patrimoniu cu 50% din voturi, nu două treimi, cum se procedează acum.
„La Suceava, când au fost probleme de acest gen, am făcut ședințe extraordinare sau de urgență și până la urmă nu au avut cum să nu voteze, pentru că oamenii văd că este un proiect în interesul comunității. Dar în țară au fost numeroase situații în care au pierdut finanțări europene din cauza unor orgolii, a unor interese politice”, a explicat Lungu motivele acestei modificări propuse.
O altă dorință a primarilor de municipii din România este ca inventarul domeniului public să nu mai fie aprobat de Guvern, ci doar prin Consiliul Local, pentru că durează mult aprobarea acestuia.
„Dacă o stradă prinsă într-un proiect european are 1.502 în loc de 1.500 de metri, trebuie să modifici acel inventar al domeniului public, iar să apară o hotărâre de Guvern durează chiar și 6 luni de zile, încât se poate pierde finanțarea. Sunt lucruri pe care noi, cei de la Asociația Municipiilor din România, le-am transmis ca amendament la acest proiect care este în dezbatere publică”, a concluzionat șeful municipalității sucevene, Ion Lungu, care, cu patru mandate de primar, se numără printre cei mai experimentați edili din România.
Prin elaborarea unui astfel de Cod Administrativ, legislația administrației publice va fi mai ușor de parcurs și de înțeles de către funcționari și cetățeni. Domeniile care vor face obiectul de reglementare al noului Cod Administrativ sunt administrația publică centrală, prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate, administrația publică locală, statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică, exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, răspunderea administrativă și serviciile publice.





